De asemenea, organizațiile îi cer președintelui să sesizeze Comisia de la Veneţia. „Dreptul la liberă asociere este grav lezat, prin instituirea unor obligații de raportare care, în cazul multor organizații, sunt foarte greu sau chiar imposibil de realizat. Din perspectiva dreptului la viață privată, considerăm problematic a furniza date cu caracter personal despre persoanele fizice care beneficiază de consiliere, activități socio-medicale, educaționale sau culturale, inclusiv victime ale violenței, copii, vârstnici, persoane cu dizabilități etc. În plus, o astfel de colectare de date personale ar trebui sa facă obiectul unei analize de impact asupra securității datelor personale (conform GDPR – Regulamentul UE 679/2016)”, se arată în scrisoarea organizațiilor non-guvernamentale.
ONG-urile susțin că în ceea ce privește consecințele practice ale legii asupra asociațiilor și fundațiilor, estimează că legea va conduce în final la blocarea activității multor organizații neguvernamentale, cele mai afectate urmând a fi organizațiile care lucrează în domeniul social, dar și reducerea drastică a numărului de cetățeni care apelează la serviciile organizațiilor neguvernamentale precum și investiția masivă de resurse în activități administrative, în detrimentul activităților pe care organizațiile le desfășoară în beneficiul comunităților pe care le servesc.
Citește și PSD votează Legea pentru combaterea spălării banilor până trece. Reacția lui Dragnea și a opoziției
Parlamentul a adoptat în 24 octombrie 2018 proiectul de Lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, în ciuda criticilor societății civile la adresa unor articole considerate abuzive și neconforme cu Directiva Europeană privind spălarea banilor, pe care o transpune.
Printre prevederile contestate de ONG-uri, se numără includerea asociațiilor și fundațiilor între „entitățile raportoare” care intră sub incidența legii, cu obligații similare cu cele ale instituțiilor de credit, instituțiilor financiare, administratorilor de fonduri, etc; introducerea de obligații de raportare a beneficiarilor reali, așa cum sunt definiți de proiectul de lege, către instituțiile statului (Ministerul Justiției), dar și către terțe părți.
Citește și Kelemen Hunor explică de ce a considerat votul la Legea spălării banilor „o porcărie”
