Mănăstirea Prislop este cunoscută multor români datorită călugărului Arsenie Boca (1910 – 1989) al cărui mormânt a devenit loc de pelerinaj în ultimii ani. Așezarea a păstrat numeroase taine.
Un mormânt tainic
În anul 1909, zidarii au scos la iveală de sub pardoseala bisericii de piatră, mormântul domniței Zamfira, cea care a contribuit la reclădirea mănăstirii în secolul al XVI-lea.
Citește și: VIDEO Un pui de zimbru, filmat în timp ce se hrănea, în Parcul Național Neamț: Ce greutate obțin
Mormântul simplu și primitiv era acoperit cu o lespede din marmură roşie, purtând stema Ţării Româneşti, care conţinea un epitaf cu următorul text:
„Saphira, a principelui Moise vestită fată, în acest pământ şi-a aşezat jalnicul trup. Mai întâi lui Keseriu, prea scumpă soţie, i-a închis ochii, apoi devine soţia ta, Nisowski. Pământul valah nu vede sub cerul său nimic mai ales ca ea, dacă neamul i-ai cerceta. Având în vedere şi altceva, domn i-a fost acesteia şi bunicul şi tatăl. Dacia îi plânge pe amândoi. Tu, oricare eşti acela care priveşti aceaste amintiri ale iubitei Saphira, spune: Saphira a fost demnă de numele de safir”.
În mormânt se afla însă, alături de presupusele rămășițe ale domniței, și cele ale unui copil.
Citește și: O româncă, campioană mondială la CounterStrike: La 23 de ani câștigă zeci de mii de € din Gaming
„La un capăt al groapei, într-o lădiță pătrată, putregăită, s-au aflat îngrămădite oase și două craniuri, unul mai mare și altul mai mic. Acest din urmă poate să fi fost al copilei despre care spune tradiția că a aflat-o Zamfira în pădure și a dorit să fie înmormântată cu dânsa la un loc”, relata preotul Jacob Radu, în volumul „Istoria vicariatului greco catolic din Hațeg” (1913).
Descoperirea din biserică
Preotul greco-catolic a fost martor al descoperirii bizare. A observat că mormântul fusese jefuit în trecut și și-a amintit legenda care circula pe seama domniței care ridicase biserica de piatră.
„O tradiție auzită de noi spune că, pe când petrecea la mănăstire, Zamfira a mers odată la preumblare prin pădure și a auzit dintr-o tufă plânset de copil mic. Și, mergând la tufă, a aflat acolo o copilă ca de trei luni, pe care a adus-o la mănăstire și a nutrit-o cu lapte de capră. Copila a trăit până când a fost de șapte ani și apoi a murit, iar Zamfirei i-a părut foarte rău după dânsa și a lăsat ca după ce va muri și dânsa să o dezgroape și să o pună lângă ea în mormânt”, relata preotul.
Citește și: Satul din România unde se vorbește o limbă misterioasă, știută de puțini oameni: Tălăuzești munuc?
Zamfira (Saphira), fiica domnitorului muntean Moise Vodă, a fost cea care a finanţat ridicarea bisericii de piatră din curtea aşezământului, la mijlocul secolului al XVI-lea. O altă legendă spune că domniţa s-a vindecat bând din apa izvorului care trece prin curtea mănăstirii.
Vindecare miraculoasă
„Fiind Zamfira bolnavă, i s-a arătat în vis o solie dumnezeiască și i-a zis că dacă va bea din izvorul Prislopului se va însănătoși. Urmând acestei îndrumări, a aflat izvorul, a băut din el și s-a însănătoșit. În semn de mulțumire, a cumpărat cu bani mulți acel loc și a zidit aproape de izvor mănăstirea”, relata preotul Jacob Jianu.
Atunci domnița Zamfira a decis să ridice biserica, pe care a împodobit-o cu odoare şi mai apoi a înfiinţat în apropiere o şcoală de cânăreţi bisericeşti.
Citește și: Povestea primului fumător din Europa: Inchiziția l-a închis pentru că scotea fum pe gură. Era păcat
Mormântul Zamfirei se găsește și astăzi în biserica de piatră a mănăstirii Prislop. Prin apropiere, trece pârâul Slivuț din curtea mănăstirii, unde credincioșii aruncă bani și își pun dorințe. În primii ani ai secolului XX, când biserica a fost restaurată, a fost amenajat un mic lac în vecinătatea ei, alimentat de izvorul considerat în timpuri vechi făcător de minuni, potrivit zhd.ro.
