Trovanții din România i-au uimit pe occidentali. Aceste „pietre vii”, așa cum mai sunt numite, pot fi găsite în mai multe zone din țara noastră, cele mai cunoscute fiind cele de la Costești, județul Vâlcea și Bozioru, județul Buzău. Datorită unor caracteristici speciale, ele cresc încontinuu, par a se deplasa și chiar pot „naște” alți trovanți.
Trovanții din România i-au uimit pe occidentali. De ce sunt supranumite „pietre vii” aceste roci?
În câteva locuri din României există grupuri de roci care pot crește și se pot reproduce ca și cum ar fi vii.
Aceste pietre neobișnuite, cunoscute sub numele de trovanți, împing simultan mai mulți „pui” care pot cădea și se pot transforma în „ciuperci” pietrificate, pe cont propriu.
Trovanții se găsesc aproape exclusiv în România, mai exact în apropierea satului Costești, unde sunt protejați de Rezervația Naturală Muzeul Trovanților, dar și în comuna buzoiană Bozioru, satul Ulmet, cei de aici făcând parte din Geoparcul „Ținutul Buzăului”.
De asemenea, mai pot fi văzuți în alte câteva locuri din țara noastră, în formaiuni mai puțin spectaculoase decât în cele două zone menționate mai sus.
Citește și: Misterul ”pietrelor vii” din România. Bucăți de istorie vândute pe câteva sute de lei, la Botoșani
Condițiile geologice și minerale rare care există în câteva zone din România, precum și în mici părți din Rusia, Turcia și SUA, sunt necesare pentru a forma trovanții, care sunt compuși dintr-un miez de piatră dură înconjurat de o cochilie de gresie, potrivit site-ului de geologie Geology In.
„Babele din Ulmet”, unii dintre cei mai interesanți trovanți din zona comunei buzoiene Bozioru - Foto:cjbuzau.ro
Trovanții cresc cu aproximativ 5 centimetri la fiecare 1.000 de ani prin adăugarea de pietre la cochilia lor de gresie, care este compusă din bucăți de rocă cimentate împreună cu calcar.
Scoica este atât de poroasă, încât poate absorbi minerale precum carbonatul de calciu din apa de ploaie.
Ea acționează apoi ca o betonieră, combinând mineralele cu apa pentru a produce o substanță care se scurge din roci și le mărește circumferința.
Citește și: „Ținutul Buzăului” ar putea deveni patrimoniu natural și cultural: Geoparc UNESCO
Ca urmare a modului în care cresc, trovanții sunt adesea bulboși și netezi. Pe trovanții existenți pot apărea umflături dacă apa de ploaie lovește sau picură în mod constant pe o parte a rocii, iar aceste umflături pot da naștere, de-a lungul a mii de ani, unor trovanți mici.
Greutatea unui baby-trovant îl poate face să se desprindă de roca mamă, ceea ce înseamnă că trovanții se pot înmulți. Această particularitate, plus senzația că se pot deplasa, a făcut ca trovanții să mai fie numiți și „pietre vii”.
„Pietre vii” din zona comunei Costești, județul Vâlcea - Foto: amfostacolo.ro
Trovanții există în toate formele și dimensiunile, variind de la câțiva centimetri la câțiva metri în diametru.
Geologii cred că ei au apărut pentru prima dată în urma cutremurelor de acum mai bine de 5 milioane de ani, potrivit BBC Science Focus. Este posibil ca șocurile seismice să fi compactat sedimente nisipoase dintr-un mediu acvatic străvechi în roci sferice.
Această teorie a originii este susținută de fosilele de organisme marine străvechi pe care cercetătorii le găsesc uneori în interiorul trovanților din România.
Citește și: Britanicii, uimiți de „pietrele vii” de la Costești, România. „Pare o plantație extraterestră”
Rocile au inspirat și explicații fantastice, folclorul românesc abundănd în povești despre originea trovanților, inclusiv un mit conform căruia rocile sunt ouă uriașe de dinozaur.
O altă teorie fantezistă sugerează că trovanții sunt fosile de plante, în timp ce alții au propus implicarea extratereștrilor,
