În România sunt mai multe zone unde se găsesc ”pietrele vii”. Localnicii, din neștiință sau ignoranță, le folosesc în construcții sau ca ornamente pentru grădini.
Aceste pietre sunt foarte valoroase pentru cercetarea structurii pământului putând da informații despre straturile din zona unde s-au format.
Misterul ”pietrelor vii” din România. Bucăți de istorie vândute pe câteva sute de lei
”Pietrele vii” sau ”pietrele care cresc” se numesc de fapt trovanți. Aceștia fascinează prin formele neobișnuite care par prea regulate ca să fie create de natură și dau impresia că sunt sculptate de om.
Unele au forme sferice, elipsoidale, altele au aspectul cifrei opt sau a unor melci gigantici grei. În alte cazuri par a fi doar niște simpli bolovani.
Citește și: Mii de români din țară și diaspora au redescoperit Oltenia prin evenimentul Repatriot Turism Talks
Mulți le-au luat pentru a le folosi în construcții.
Printre cei mai cunoscuți trovanți din țara noastră sunt cei de la Cândești, județul Botoșani.
Au mărimi diferite, de la câțiva centimetri la câțiva metri. ”Se nasc” într-un deal nisipos, se desprind dintr-o râpă și cad într-o vale sau pur și simplu li se fac descoperite creștetele în albia unor râuri ca și în cazul trovanților din râul Siret – Cândești, scrie Botoșăneanul.ro.
În principiu, trovanții sunt gresii cu o textură mai dură decât a stratului în care se dezvoltă. Tendința lor este de creștere spontană - din centru către periferie - cu o rată de depunere care poate atinge 4-5 cm în 1200 ani, potrivit Wikipedia.
Apar sub forma unor agregate minerale nodulare, sferoidale, elipsoidale, discoidale, cilindrice sau dendritice cu structură masivă, concentrică sau plană (stratificată), având dimensiuni de la câțiva milimetri la câțiva metri.
Bucăți de istorie vândute ilegal
Trovanții de la Botoșani ar fi unicat pentru că ar avea în componență argile albastre foarte rare.
Sunt formațiuni geologice care se formează prin cimentarea nisipurilor și balasturilor. Și ele tot cresc mai ales că apa aduce soluții de cimentare. Ele sunt depozite cuaternare, deci este vorba de 1-2 milioane de ani în urmă.
Citește și: „Ținutul Buzăului” ar putea deveni patrimoniu natural și cultural: Geoparc UNESCO
Dimensiunile lor variază, pot să fie milimetrici sau de câțiva metri , a explicat inginerul geolog dr. Constantin Zaharia pentru Monitorul de Botoșani.
În zonă s-a dezvoltat o adevărată piață ilegală. O astfel de formațiune costă 500 de lei.
Tot în aceeași zonă , tot în albia Siretului se găsește un soi de lemn fosilizat care are o vechime între 5.000 și 7.000 de ani . Dacă este scos la aer el se transformă într-un fel de cărbune. Din neștiință, localnicii scot aceste lemne din albia râului și le pun pe foc.
Locurile din România unde ”cresc” ”pietrele vii”
În România, trovanții se găsesc în mai multe locuri:
Muzeul Trovanților din Costești, județul Vâlcea.
Chiojdu, Prahova
Dealul Feleacului de lângă Cluj-Napoca
În Munții Buzăului la Ulmet
Lângă Sibiu pe teritoriul satului Cașolț
În Hunedoara la cariera de nisip de la Hășdat
În județul Bacău pe malul stâng al Tazlăului, la vărsarea acestuia în Trotuș
În județul Bacău, pe malul stâng al Siretului, în dreptul localității Cornii de Sus
În județul Buzău pe raza localității Chiojdu
În Munții Berzunți lângă satul Viișoara
În județul Bistrița Năsăud, Podișul Transilvaniei, lângă satul Domnești
În județul Suceava, Podișul Sucevei, lângă localitatea Remezeu
În Podișul Someșan, lângă satul Cliț,
Se mai pot găsi în Călărași aproape de malul Dunării, și chiar și în nivele nisipoase-argiloase din Munții Mezeș.
În județul Vâlcea.
