Șoarecii fac manevre de resuscitare celor răniți: aceasta e concluzia cercetătorilor, după ce au finalizat un studiu în cadrul căruia au putut observa scene incredibile de acordare a primului-ajutor între aceste mamifere.
Șoarecii sunt cunoscuți pentru spiritul lor de întrajutorare, dar asemenea manevre de resuscitare au fost surprinse acum, în premieră.
Scene incredibile: șoarecii fac manevre de resuscitare celor răniți. Ce măsuri de prim-ajutor iau?
Un nou studiu arată că șoarecii încearcă să-și reînvie tovarășii inconștienți, sugerând că înclinația noastră naturală de a-i ajuta pe cei aflați în nevoie este adânc înrădăcinată în moștenirea noastră de mamifere.
Cercetătorii au observat, de asemenea, focare într-o parte a creierului responsabilă de funcțiile involuntare. Împreună cu creșterea semnalelor hormonale, aceasta pare să fie esențială pentru activitatea paramedicală.
Citește și: Descoperire uriașă: Ce sunt șoarecii umanizați? Ne vor ajuta să trăim veșnic și să învingem cancerul
Deși „primul ajutor” al rozătoarelor implică mai mult mușcături decât versiunea umană, neurologul Wenjian Sun de la Universitatea din California de Sud (USC) și colegii săi au descoperit că tehnica de tragere a limbii șoarecilor a lărgit căile respiratorii ale animalului inconștient, permițându-i „pacientului” să se recupereze mai repede.
Un alt studiu recent a demonstrat acest lucru și a identificat un circuit neuronal care leagă tragerea limbii de excitația rapidă la șoarecii anesteziați.
Comportamente similare de salvare au fost documentate de mult timp la mamiferele cu creierul mai mare, precum delfinii și elefanții, iar șoarecii sunt cunoscuți pentru faptul că îi ajută pe alții din specia lor atunci când se află într-o situație dificilă.
Un șoarece aplică o manevră de „prim-ajutor” unui altui șoarece inconștient - Foto: sciencealert.com
Însă comportamentele de tip „prim ajutor” nu au mai fost studiate în detaliu la mamiferele mai mici.
Nu putem spune cu siguranță dacă șoarecii „salvatori” intenționează în mod conștient să ajute, avertizează cercetătorii.
Șoarecii pot aplica măsuri de prim-ajutor
Dar faptul că ei ar continua să încerce să-i salveze în cinci zile de repetare a intervenției „de urgență” sugerează că evenimentele de resuscitare nu sunt, probabil, doar un efect secundar al curiozității, susțin Sun și echipa sa.
Cercetătorii au constatat, de asemenea, că șoarecii erau mai predispuși să încerce resuscitarea tovarășilor familiari decât a șoarecilor străini.
„Această tendință de familiaritate ne spune că animalul nu răspunde într-o manieră reflexivă la stimulii pe care îi vede.
Ei iau de fapt în considerare aspecte ale situației și identitatea animalului atunci când își formează răspunsul”, a declarat James Burkett, neurocercetător la Universitatea din Toledo, care nu a fost implicat în studiu.
Citește și: Cum să îți protejezi casa de șoareci în sezonul rece folosind remedii naturale. Ghid complet
În seria lor de experimente, Sun și echipa sa au prezentat șoarecilor din cușcă tovarăși morți, inconștienți sau imobilizați, unii cunoscuți de șoarecele potențial salvator, iar alții perfect străini.
În 50% din cazuri, șoarecele conștient a scos limba din gura colegului său care nu reacționa. Toți acești șoareci și-au revenit și au început să meargă din nou cu mult înaintea celor care au fost lăsați singuri.
De asemenea, în 80% din cazuri, țoarecele salvator a scos un obiect pe care oamenii de știință îl plasaseră în gura celui anesteziat.
Aceste descoperiri se adaugă la dovezile că impulsul de a-i ajuta pe alții în situații de suferință extremă este împărtășit de multe specii în afara celei umane.
