Sărbătoare 6 ianuarie, Botezul Domnului. Tradiții de Bobotează. Ce fac credincioșii cu o zi înainte
Pe 6 ianuarie, Biserica prăznuiește Botezul Domnului. Este o sărbătoare marcată cu cruce roșie în calendar, care, împreună cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuit pe 7 ianuarie, încheie ciclul celor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă care încep în Ajunul Crăciunului.
Această sărbătoare reprezintă botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezatorul.
Întrucât în această zi, Iisus s-a prezentat pentru prima dată în lume, sărbătoarea se mai numește și Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului.
Tradiții de Bobotează
Ajunul Bobotezei este prima zi de post din Noul An, după 11 zile de sărbători în care nu au mai fost restricţii alimentare.
Pe 5 ianuarie, credincioşii ţin post aspru sau chiar post negru, luând numai dimineaţă Agheasmă Mare, pe care o au păstrată din anii trecuţi.
Citește și: Ce se întâmplă dacă lucrezi când e cruce neagră în calendar. Semnificația acestor sărbători
În Ajunul Botezului Domnului, preotul merge la credincioși pentru a le sfinți casele și gospodăria prin stropire cu Agheasmă Mare.
În unele sate din Moldova, există obiceiul ca în Ajunul Bobotezei, grupuri de copii să meargă din casă în casă să vestească sosirea preotului cu „botezul".
Copiii nu rostesc, ca la Crăciun, texte versificate, ci strigă de trei ori „Chiraleisa!", care provine din rugăciunea grecească Kírie eléison (în română „Doamne, miluiește”), scrie crestinortodox.ro.
Citește și: Aghiasma mare de Bobotează: cum să o folosești, cum să o înmulțești și cât e valabilă. Se strică ea?
Totodată, în ajun, fetele mari postesc ca să aibă bărbaţi buni şi cuminţi, iar femeile fac piftie ca să le fie tot anul faţa fragedă ca piftia.
La sfinţirea caselor şi creştinilor de către preot, fetele încearcă să fure fire de busuioc din găleata cu agheasmă, ca să le pună la cap şi să-şi viseze ursitul.
Agheasma mare se săvârşeşte numai de Bobotează, spre deosebire de sfinţirea cea mică a apei, care are loc în biserică în prima zi a fiecărei luni, iar în case, la sfeştanie.
Citește și: Cum să te rogi de Bobotează pentru binecuvântare, noroc, bani, iubire, sănătate, protecție, liniște
Totodată, Agheasma Mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.
Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, scrie Digi24. Se crede că în ziua aceasta toate apele pământului sunt sfințite; de aceea, femeile nu spală rufe pentru următoarele opt zile până la sfârșitul praznicului.
Dacă Ajunul Bobotezei este ploios, tot anul va fi ploios, iar încotro stropeşte preotul cu busuiocul, de acolo vor veni ploile peste an.
De asemenea, dacă în ziua de Bobotează este vreme frumoasă sau va bate crivăţul, oamenii cred că va fi un an îmbelşugat şi o vară frumoasă.
De Bobotează, dupa liturghie, preotul împreuna cu enoriașii fac o procesiune spre un lac, râu sau vreun izvor, pentru slujba Sfințirii Apelor. Când Troparul Bobotezei începe, vânătorii și pădurarii satului împușcă peste ape, ca să alunge duhurile necurate.
În unele părţi ale ţării, a intrat în tradiţie aruncarea crucii în râu, gest care reprezintă intrarea Domnului în Iordan, botezul şi sfinţirea apelor. Există credinţa populară că acela care va scoate crucea din apă va fi ferit de boli de-a lungul întregului an, mai scrie crestinortodox.ro.
