Situată la aproximativ 40 km de coasta nordică a Islandei, o insulă găzduiește una dintre cele mai izolate așezări din Europa și o populație înfloritoare de păsări.
Chiar și într-o zi însorită de la sfârșitul lunii august, vântul de pe insula Grímsey este foarte puternic.
Insula cu 20 oameni și 1 milion de păsări. Nu există medici, magazinul alimentar e deschis o oră
Grímsey, o insulă de 6,5 km pătrați situată la aproximativ 40 km de coasta de nord a Islandei, este cel mai nordic punct locuit al țării și singura parte din Islanda situată în interiorul Cercului Polar Arctic, conform unui reportaj BBC.
Citește și: Cu banii pentru o casă la periferie în București sau Cluj îți iei o insulă de vis. Vei înota cu foci
Până în 1931, singura modalitate de a ajunge la Grímsey era să te urci la bordul unei bărcuțe care livra scrisori de două ori pe an pe insulă.
În zilele noastre, zboruri de 20 de minute din orașul Akureyri și feriboturi de trei ore din satul Dalvík îi transportă pe aventurieri pe această insulă stâncoasă și izolată - cei mai mulți dintre ei sunt dornici să vadă una dintre cele mai izolate așezări din Europa și incredibila sa varietate de păsări marine și faună sălbatică.
Citește și: VIDEO Insula „condusă” de milioane de șerpi și păianjeni. Au devorat tot. Oamenii, tolerați
În plus față de rândunelele arctice și de o populație înfloritoare de papagali de mare, pescăruși și alte specii de păsări, caii și oile care se plimbă în voie sunt, de asemenea, locuitorii acestei insule idilice.
Se estimează că păsările de mare de aici depășesc numărul locuitorilor cu aproximativ 50.000 la unu.
„Nu o să vă vină să credeți, dar suntem doar 20 de persoane care locuim aici”, a explicat Halla Ingolfsdottir, ghid turistic pe insulă.
Născută în Reykjavík, Ingolfsdottir a crescut în sud-estul Islandei și a început să petreacă perioade lungi de timp pe insulă, după ce și-a vizitat sora, care se mutase acolo cu mulți ani înainte, după ce cunoscuse și se căsătorise cu un pescar.
Citește și: Misterul de pe Insula Șerpilor din Marea Neagră. Ce templu se afla acolo? Cui îi era dedicat?
După mai bine de 20 de ani în care a locuit doar jumătate din timp pe Grímsey, Ingolfsdottir a declarat că a decis să se mute de tot în 2019 și de atunci nu a mai privit înapoi.
„Oamenii cred că m-am mutat aici din dragoste, dar eu m-am îndrăgostit de insulă”, a explicat ea.
„Există o magie, iar eu m-am îndrăgostit de modul în care oamenii trăiau aici, de locuitorii insulei și de natură. Natura este foarte puternică aici; iarna este o forță naturală diferită, iar odată cu întunericul apar aurorele boreale, stelele și furtunile. Primăvara vin lumina și păsările; fiecare anotimp este special”, a adăugat ea.
Pe lângă conducerea unei companii de turism, Ingolfsdottir deține și administrează o pensiune cu nouă camere la ea acasă.
Atunci când nu se ocupă de turiști, Ingolfsdottir se oprește o dată pe zi la centrala electrică din Grímsey pentru a se asigura că insula generează suficientă energie electrică pentru a menține totul în funcțiune.
În timp ce cea mai mare parte din Islanda se bazează în mare măsură pe energia geotermală și pe energia regenerabilă, Grímsey este atât de izolată încât nu este conectată la rețeaua națională de electricitate. În schimb, întreaga insulă funcționează cu un singur generator alimentat cu motorină.
„Oamenii care vizitează insula mă întreabă mereu dacă mă plictisesc, dar am atât de multe de făcut”, a spus Ingolfsdottir. „Facem aceleași lucruri ca ceilalți islandezi: muncim, mergem la sală, facem mișcare, dar natura este cea care mă ține aici.”
Nu există spital, medic sau secție de poliție
Pe Grímsey nu există spital, medic sau secție de poliție. În caz de urgență, Ingolfsdottir spune că Paza de Coastă și serviciile de urgență i-au instruit pe locuitorii insulei să ia măsuri.
„Când trăiești aici, trebuie să înveți să fii flexibil și să te adaptezi la diferite situații și scenarii”, a spus Ingolfsdottir.
„Suntem pregătiți pentru orice. În caz de urgență, ne antrenează să fim pregătiți pentru a oferi primul ajutor, iar un medic vine în vizită la fiecare trei săptămâni cu avionul.”
Magazinul alimentar, deschis o oră
În partea de sud-vest a insulei se află mai multe case (dintre care multe sunt și pensiuni pentru turiști).
Așezarea, cunoscută sub numele de Sandvík, include, de asemenea, o școală care funcționează acum ca centru comunitar, precum și o galerie și o cafenea care oferă produse islandeze făcute în casă, tricotaje și alte mărunțișuri.
Există, de asemenea, un mic magazin alimentar care este deschis timp de aproximativ o oră în fiecare zi, precum și un restaurant cu bar, o piscină, o bibliotecă, o biserică și o pistă de aterizare - care este și un loc popular de aterizare pentru păsări.
În plus față de papagalii de mare, cealaltă atracție turistică principală a insulei este poziția sa geografică.
Situată la 66° latitudine nordică, Grímsey este singura parte a Islandei situată în Cercul Artic nu cu unul, ci cu două repere.
În 2017, a fost inaugurată o instalație de artă din beton de 3.447 kg, numită Orbis et Globus, care a fost amplasată în partea cea mai înaltă și nordică a insulei pentru a marca linia imaginară unde se intersectează Cercul Polar și Grímsey.
„Avem un alt monument dedicat Cercului Arctic, care este aici de mult mai mult timp, din 1970, cred”, a adăugat ea.
Poziția atât de nordică a insulei Grimsey înseamnă, de asemenea, că oamenii se confruntă cu nopțile polare, când insula se confruntă cu o perioadă de întuneric total de luni de zile, de la începutul lunii decembrie până la jumătatea lunii februarie.
„În cazul meu, întunericul nu mă deranjează. Pe unii oameni îi deranjează după un anumit punct, dar știm că se va lumina din nou”, a declarat Ingolfsdottir.
„Începem să decorăm pentru Crăciun mai devreme pentru că vrem să luminăm spațiile. Nu dăm jos decorațiunile până în februarie”, a spus Ingolfsdottir.
Refugiu pentru scriitori
În ceea ce privește viitorul insulei Grímsey, Ingolfsdottir spune că există planuri pentru unele noi dezvoltări chiar din vara anului viitor,
Locuitorii vor să facă un refugiu pentru scriitori și alți artiști care să vină și să stea în case care vor fi renovate pentru a găzdui sejururi pe termen mai lung.
„Nu vrem turism în masă pe insulă”, a spus Ingolfsdottir. „Unul dintre lucrurile pe care le iubesc la această insulă este cât de personală este, iar noi avem o limită privind numărul de oameni care pot veni aici”.
