Descoperirea ce ne pune pe gânduri. Iubirea urmează reguli matematice ascunse. Cercetarea a durat zeci de ani
Descoperirea ce ne pune pe gânduri. Iubirea urmează reguli matematice ascunse. Cel puțin asta susțin cercetătorii care au studiat relația sentimente-matematică vreme de decenii. Deși formulele nu pot da verdicte implacabile, ele pot oferi tendințele unei relații romantice.
Oamenii de știință spun că iubirea urmează reguli matematice ascunse. Ei folosesc matematica pentru a descoperi pragurile nevăzute care pot determina dacă o relație rezistă sau se destramă.
Cercetătorii au petrecut zeci de ani dezvoltând modele matematice care tratează sentimentele romantice ca pe niște sisteme aflate într-o continuă schimbare, dezvăluind tipare în atracție, reacții emoționale, conflicte și recuperare.
Iubirea poate fi descrisă prin ecuații matematice
Ar putea exista o formulă matematică pentru iubirea de durată? Cercetătorii care au studiat relațiile romantice timp de decenii spun că modul în care sentimentele se schimbă în timp poate urma anumite tipare care pot fi modelate cu o precizie surprinzătoare.
Profesorul Laurent Pujo-Menjouet de la Universitatea Lyon I și alți cercetători din întreaga lume au dezvoltat modele matematice care tratează relațiile romantice drept sisteme dinamice.
Cu alte cuvinte, ei studiază modul în care sentimentele evoluează, reacționează la presiunile externe și fie își revin, fie se degradează în timp.
În cartea sa „Love! Valour! Equations!” („Iubire, valoare, ecuații”), care combină matematica, psihologia, literatura, cinematografia și viața de zi cu zi, Pujo-Menjouet scrie:
„Nu există o vrajă misterioasă sau o poțiune magică. Până acum, acest lucru ar fi fost deja cunoscut. Atunci s-a pierdut orice speranță? Cu siguranță nu. Tocmai aici devin lucrurile interesante/
Nu încercăm să prezicem de cine te vei îndrăgosti. Încercăm să înțelegem de ce unele cupluri rămân stabile în ciuda șocurilor inevitabile ale vieții, în timp ce altele se îndepărtează încet unul de celălalt.”
Acest cadru se bazează pe o lungă istorie a cercetării matematice, una care începe tocmai în secolul XVIII, cu modelele populaționale ale lui Thomas Malthus.
Psihologul Dr. John Gottman, cunoscut pe scară largă drept „Doctor Love”, a contribuit la demonstrarea faptului că comportamentul într-o relație poate fi analizat matematic.
Prin codificarea interacțiunilor dintre cupluri și transformarea acestor schimburi în grafice, cercetările sale au demonstrat că modelele matematice pot ajuta la anticiparea evoluției relațiilor.
Abordările mai recente au adăugat noi niveluri de complexitate.
Un exemplu îl reprezintă reacțiile întârziate, introduse în modele de cercetătorii polonezi Bielezyk, Forys și Marek Bodnar.
Acestea țin cont de faptul că oamenii nu reacționează întotdeauna imediat în timpul unei neînțelegeri.
Timpul de care are nevoie o persoană pentru a reacționa sau pentru a reflecta poate fie să calmeze un conflict, fie să îl agraveze.
În ciuda sofisticării tot mai mari a modelelor, Pujo-Menjouet spune că o idee centrală rămâne relativ simplă.
Fiecare relație poate avea un prag critic, reprezentând nivelul minim de soliditate de care legătura are nevoie pentru a rămâne stabilă.
„Dacă sentimentele tale scad sub acest prag și rămân acolo, matematica prezice un declin inevitabil către despărțire.
Totuși, înțelegerea acestui prag le oferă cuplurilor un instrument puternic: ele pot recunoaște zonele de pericol și pot lua măsuri corective”, spune Pujo-Menjouet.
Pragul sentimental sub care o relație se va destrăma
Echipa sa a creat, de asemenea, modele care încearcă să țină cont de perturbările cotidiene, inclusiv stresul, certurile și presiunile venite din afara relației.
Problema esențială nu este dacă aceste perturbări apar, ci cât de eficient reușește cuplul să își revină după ele.
„Întrebarea importantă nu este dacă se ceartă cuplurile. Ci dacă au suficientă reziliență pentru a reveni la echilibru după aceea”, explică Pujo-Menjouet.
Modelul evidențiază trei factori majori care contribuie la stabilitatea unei relații de-a lungul timpului:
1) Primul este atracția reciprocă dintre parteneri.
2) Al doilea este slăbirea treptată a sentimentelor, fenomen care poate apărea în mod natural odată cu trecerea timpului.
3) Al treilea este modul în care fiecare persoană reacționează emoțional la cealaltă.
Împreună, aceste trei forțe influențează cât de rezistentă devine relația atunci când se confruntă cu stresul sau conflictele.
Pujo-Menjouet compară această reziliență cu povestea 1Celor trei purceluși”.
„Viața își va trimite mereu lupii: stresul, boala, serviciul, copiii, dificultățile financiare. Matematica ne ajută să înțelegem cum să construim casa din cărămizi și nu pe cea din paie”, spune el
Ar putea AI să devină un sistem de avertizare timpurie pentru relații?
Cercetătorii analizează și modul în care aceste modele matematice ar putea fi dezvoltate în continuare.
O posibilitate ar fi combinarea modelării matematice tradiționale cu inteligența artificială, pentru a crea un sistem de avertizare timpurie destinat cuplurilor.
Un astfel de sistem ar putea detecta momentul în care o relație se îndreaptă către o stare instabilă și ar putea oferi suficient timp pentru ca partenerii să își schimbe direcția.
Pujo-Menjouet susține că acest lucru le-ar putea oferi partenerilor „timp pentru a-și corecta direcția”.
„Gândiți-vă la el ca la un GPS pentru relații. Îți arată unde te afli, încotro te îndrepți și îți sugerează rute pentru a ajunge la destinația dorită.
Modelele nu îți spun pe cine să iubești; ele ajută la explicarea modului în care evoluează iubirea și a lucrurilor pe care cuplurile le pot face pentru a o proteja”, spune Pujo-Menjouet.
Cercetătorii subliniază, de asemenea, că aceste modele au limite importante.
Cele mai multe au fost dezvoltate în principal pe baza tiparelor observate în relațiile occidentale.
Motivele pentru care relațiile reușesc sau eșuează pot varia foarte mult în funcție de cultură, religie, condițiile socioeconomice și generație.
Prin urmare, construirea unui model care să funcționeze universal ar necesita un nivel mult mai mare de complexitate.
Nici comportamentul uman nu urmează întotdeauna reguli previzibile.
Oamenii pot acționa irațional, își pot schimba obiceiurile, pot apela la terapie, își pot consolida angajamentul sau se pot dezvolta în moduri pe care un model matematic nu le poate anticipa pe deplin.
Din acest motiv, ecuațiile sunt concepute pentru a identifica tendințe, nu pentru a prezice un viitor inevitabil.
Cuplurile se pot comporta în continuare în moduri care contrazic ceea ce sugerează modelele.
Citește și: Ce pietre semiprețioase să porți pentru a atrage sănătatea și bunăstarea în viața ta. Cuarțul aduce iubire
„Matematica poate scoate la lumină tipare și poate oferi îndrumare, dar, în cele din urmă, succesul unei relații depinde de doi oameni care aleg, în fiecare zi, să își îngrijească legătura.
Ecuațiile îți pot arăta drumul, dar tot trebuie să îl parcurgeți împreună”, a mai explicat Pujo-Menjouet,