De când se schimbă ora în România? Ceaușescu a introdus ora de vară și de iarnă din 1979. Țara noastră se află la doar câteva zile de o nouă trecere la ora ce va guverna trecerea timpului până în ultimul week-end al lunii martie 2025. Dar istoria acestor transformări este mult mai lungă decât am putea crede.
De când se schimbă ora în România? Ceaușescu a introdus ora de vară și de iarnă din 1979
În noaptea de sâmbătă, 26, spre duminică, 27 octombrie 2024, România va trece oficial la ora de iarnă. Astfel, în acea noapte, la ora 4 dimineața, ceasurile se vor da înapoi cu o oră, devenind ora 3.
Sistemul se va menține până în ultimul week-end al lunii martie 2025, când ceasurile vor fi date, din nou, cu o oră înainte, trecându-se la ora de vară.
Totuși, trebuie să nu uităm că oră de iarnă este cea naturală, normală, cea de vară fiind introdusă prima oară acum mai bine de un secol, incusiv în România, în scopul economisirii energiei.
Dar cele două sunt insolubil legate, la ora actuală, ideea schimbării periodice a orei fiind mult mai veche.
Citește și: În ce zi trecem la ora de iarnă? Cum vom da ceasurile: înainte sau înapoi?
Numeroase surse îl creditează pe inventatorul și omul politic american Benjamin Franklin ca fiind primul care a sugerat schimbarea sezonieră a orei, așa-numita „Oră de vară” (Daylight Saving Time - DST)
Cu toate acestea, ideea exprimată de acesta, în 1784, poate fi cu greu descrisă ca fiind fundamentală pentru dezvoltarea DST-ului modern.
Într-o scrisoare adresată editorului Journal of Paris, intitulată „An Economical Project for Diminishing the Cost of Light” (Un proiect economic pentru reducerea costului luminii), Franklin a sugerat, pur și simplu, că parizienii ar putea economisi consumul de lumânări prin scoaterea oamenilor din pat mai devreme dimineața, scrie timeanddate.com.
Dar ideea nu presupunea nicicum schimbarea periodică a orei, mai mult: Franklin vrând, de fapt, să glumească la adresa obiciului francezilor de a se trezi mai târziu.
România trece la ora de iarnă în noaptea de 27 spre 28 octombrie, când ora 4.00 va deveni ora 3.00 - Foto: Profimedia Images - cu rol ilustrativ
La modul serios, în schimb, întâietatea ideii de schimbare a orei aparține omului de știință neozeelandez George Vernon Hudson și constructorului britanic William Willett.
În 1895, Hudson a prezentat o lucrare Societății Filozofice din Wellington, propunând o schimbare de 2 ore înainte în octombrie și o schimbare de 2 ore înapoi în martie. Ideea a stârnit interes, dar nu a fost niciodată dusă până la capăt.
În 1905, independent de Hudson, constructorul britanic William Willett a sugerat setarea ceasurilor cu 20 de minute înainte, în fiecare dintre cele patru duminici din aprilie și darea lor înapoi, cu aceeași valoare, în fiecare dintre cele patru duminici din septembrie, un total de opt schimbări de oră pe an.
Ora în România s-a schimbat prima oară în 1917
Planul de economisire a luminii de zi al lui Willett a atras atenția lui Robert Pearce, membru al Parlamentului britanic, care a prezentat un proiect de lege Camerei Comunelor în februarie 1908.
Primul proiect de lege privind economisirea luminii de zi a fost redactat în 1909, prezentat de mai multe ori Parlamentului și examinat de un comitet restrâns.
Cu toate acestea, mulți, în special fermieri, s-au opus ideii, astfel că proiectul nu a fost niciodată transformat în lege.
Willett a murit în 1915, cu un an înainte ca Regatul Unit să înceapă să folosească ora de vară în mai 1916. Dar nu se știe dacă a fost conștient de faptul că ideea sa devenise deja realitate, cu șapte ani înainte de moartea sa, într-un mic oraș din Ontario.
În timp ce Germania și Austria au fost primele țări care au folosit DST în 1916, este un fapt mai puțin cunoscut că, încă din 1908, câteva sute de canadieni au devansat Imperiul German în aceast privință.
Citește și: Ceasurile se dau înapoi cu o oră în această noapte. Cum ne afectează organismul schimbarea orei
La 1 iulie 1908, locuitorii din Port Arthur, Ontario - astăzi Thunder Bay - și-au dat ceasurile înainte cu o oră pentru a începe prima perioadă DST din lume, conform sursei citate.
Alte localități din Canada au urmat în curând exemplul. La 23 aprilie 1914, orașul Regina din Saskatchewan a implementat DST. Orașele Winnipeg și Brandon din Manitoba au făcut același lucru pe 24 aprilie 1916.
Conform ediției din 3 aprilie 1916 a Manitoba Free Press, ora de vară din Regina „s-a dovedit a fi atât de populară, încât legea o pune în aplicare automat”.
Cu toate acestea, ideea nu a prins la nivel mondial până când Germania nu a introdus ora de vară, în 1916.
Ceasurile din Imperiul German și din aliatul său, Austria, au fost devansate cu o oră la 30 aprilie 1916, la doi ani după începerea Primului Război Mondial.
Motivul a fost acela de a reduce la minimum utilizarea iluminatului artificial pentru a economisi combustibil pentru efortul de război.
În câteva săptămâni, Regatul Unit, Franța și multe alte țări au urmat această idee. Cele mai multe dintre acestea au revenit la ora standard după Primul Război Mondial și abia după următorul război mondial DST a revenit în cea mai mare parte a Europei.
Foarte curând, în dificila, dar eroica vară a anului 1917, România, restrânsă practic doar la teritoriului Moldovei, restul țării fiind ocupat de armata germană și aliații ei, a adoptat ora de vară.
Despre acst eveniment scria însăși Regina Maria, care explica și motivul acestei decizii, conform celor notate de suverană, în jurnalul său, la 5/18 iulie 1917.
„De azi se schimbă ora – se dă înainte, ora şapte e deja ora opt şi aşa mai departe. A trebuit să o facem pentru că ruşii aşa procedează, ca să evităm confuziile – motivul e economia la electricitate. La început va pricinui totuşi încurcături, fără îndoială”, scria regina.
După încheierea războiului, în noiembrie 1918, România a renunțat la folosirea orei de vară, aceasta fiind reintrodusă în 1932, din aceleași rațiuni economice. Această schimbare sezonieră a orei a fost în vigoare până în 1943, când s-a renunțat la ea.
Avea să fie readusă pe tapet de Nicolae Ceaușescu, abia în 1979, pe fondul căutării de surse pentru economisirea electricității și a resurselor necesare producerii acesteia, în cadrul planului mai amplu de plătire a întregii datorii externe, lucru ce a aruncat țara în beznă, frig și lipsa acută a produselor vitale.
Nicolae Ceaușescu a schimbat ora în România, în 1979
De altfel, încă din februarie 1974, apărea un studiu publicat în revista „Energetica”, semnat de E. Costin, “Decalarea orei oficiale – factor de economie şi raţionalizare a consumului de energie electric”, potrivit evenimentulistoric.ro.
Aurotul arăta că în Ungaria introducerea orei de vară în perioada 1954-1958 a condus la avantaje energetic ca: reducerea puterii necesare la vârful de sarcină cu circa 30 MW; o economie de energie de 13-16 milioane kwh/an sau o economie de combustibil de aproximativ 25.000 tone cărbune energetic anual în medie.
Despre situaţia din URSS, Costin nota că, printr-o mai bună folosire a luminii diurne, se obţin anual economii de 1 TWh şi că printr-o devansare suplimentară de o oră a orei legale s-ar mai putea obţine o economie de încă aproximativ 5% faţă de energia consumată pentru iluminat.
Concluzia articolului era clară: „Măsura decalării în avans cu o oră a orei oficiale este deci recomandabilă pentru ţara noastră din puncul de vedere al energeticii în oricare din cele două alternative studiate (numai pentru perioada de vară, sau pentru tot timpul anului)”.
Iar acest lucru s-a aplicat „pe baze științifice”, cum spunea propaganda oficială, începând cu 1979, prăbușirea regimului comunist, în decembrie 1989, neanulând și această măsură.
S-a schimbat, în schimb, perioadele de aplicare ale ei, în acord cu normele legislative actuale ale Uniunii Europene.
Citește și: Mai trece România la ora de iarnă în 2024? Zeci de țări au renunțat. Bolnavii, afectați de schimbare
Astfel, în 1997, prin Ordonanța nr. 20, la articolul 1 se specifică faptul că: „În cadrul orarului de vară se stabileşte ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans faţă de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3.00, care devine ora 4.00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4.00, care devine ora 3.00”.
Adică, exact ceea ce se întâmplă și în ziua de azi. Totuși, UE a propus renunțarea la această schimbare a orei, care, dincolo de beneficiile economice - discutabile, deja, în opinia multora - dă bătăi de cap și organismului uman, dar a lăsat la latitudinea statelor membre decizia definitivă.
Decizia includea opțiunea de a rămâne doar la ora de iarnă - cea naturală - sau doar la cea de vară.
Parlamentul European a votat deja propunerea, încă din 2019, renunțarea la schimbarea orei fiind fixată pentru 2021, iar ulterior amânată și rămasă şi astăzi subiect de discuție.
Este drept, în afara UE, zeci de țări din întreaga lume au renunțat în ultima vreme la schimbarea orei: Turcia, Belarus, Rusia, Islanda, Vietnam, Afganistan, India, Japonia, Filipine, Singapore, Coreea de Nord, Coreea de Sud, China, Irak, Ecuador, Guatemala, Nicaragua, Venezuela, Panama, Columbia, Tunisia, Namibia, Egipt și câteva state de pe cuprinsul SUA, printre care Hawaii și Arizona.
Până la „noi ordine”, românii vor experimenta din nou schimbarea orei, începân, cum spuneam la început, cu noaptea de 26 spre 27 octombrie, când ora 4.00 va deveni ora 3.00.
