Fecioara din Parepa a fost considerată „rivala” celebrului Petrache Lupu, „Sfântul de la Maglavit”. Sau, altfel spus, varianta feminină a mult mai cunoscutului cioban analfabet care l-a întâlnit pe „Moșu”, cum îi spunea acesta lui Dumnezeu.
Doar că viața și întâmplările minunate din existența Fecioarei din Parepa s-au derulat nu în Oltenia, ci sub soarele aprig al Bărăganului prahovean.
Cine a fost Fecioara din Parepa, „rivala” lui Petrache Lupu? Mama lui Ceaușescu i-a cerut sfatul
Anul 1935 a fost cel în care doi români au avut parte fiecare de propria viziune și întâlnire cu Dumnezeu.
Adevărul gol-goluț, firește, nu-l vom ști niciodată, dar viața amândurora s-a derulat ulterior, în mod evident, impregnată de ceva extraordinar ce trăiseră și simțiseră.
Dacă pe data de 31 mai a acelui an, ciobanul analfabet și care abia vorbea, Petrache Lupu, avea la Maglavit prima sa întâlnire cu Dumnezeu, din cele trei de care se știu, același lucru i se întâmpla și unei fetițe de doar 12 ani, Maria Petre, dar în satul prahovean Parepa aflat la 30 km de Ploiești,
Născută pe 22 septembrie 1923, Maria mai avea circa o lună până să împlinească 13 ani când, la 29 august 1935, i s-a arătat Dumnezeu, după cum a povestit ea după aceea.
Acesta i-ar fi spus că oamenii trebuie să țină aproape de credința strămoșească, altfel, România va fi lovită de mari necazuri și încercări.
Citește și: Raport CIA: Chivotul Legământului a fost găsit în 1988. Unde s-ar afla obiectul pomenit și de Biblie
Un bătrân cu păr şi barbă albe, cu ochi albaştri şi un chip de o blândeţe nemaivăzută i-a apărut dintr-un nor, spunându-i să povestească tuturor ce va auzi de la el.
Maria Petre (încercuită cu roșu), în 1935, la scurt timp după ce a povestit tuturor că s-a întâlnit cu Dumnezeu - Foto: arhiva
Iar bătrânul i-a spus că oamenii trebuie să se întoarcă la credinţă, să citească Biblia, să se pocăiască şi să ţină aproape de cele sfinte.
„Tatăl ceresc mi-a zis că mari necazuri se vor abate peste România, dacă poporul nostru nu va respecta legea ortodoxă: un război mare, cutremure, inundaţii, secete, foame, boli şi stăpânire rusească”, avea să povestească Maria celor care au avut urechi s-o audă, conform crestinortodox.ro.
Fecioara din Parepa a murit în 1996
Tot bătrânul acela i-a mai spus că pe locul în care i-a apărut să spună Patriarhului din acea vreme, Miron Cristea, să înalţe o biserică, o troiţă şi o capelă.
Tot atunci, Mariei i-a fost oferit, se pare, şi darul tămăduirii, dar şi al prorocirii, precum şi al cunoaşterii oamenilor încă din prima clipă în care-i vedea
După acea minunată și misterioasă întâlnire, Maria Petre a dus o viaţă de călugăriţă, în post, rugăciuni şi ajutor dat celor aflaţi în suferinţă. Nu s-a măritat şi n-a cunoscut bărbat niciodată, trăind în „călugărie albă”, așa cum i se spune.
Citește și: Cum e corect: Paște sau Paști? De ce Învierea Domnului este sărbătorită mereu într-o duminică?
De aceea a şi fost supranumită “Fecioara din Parepa”. În vremea comuniștilor a fost interogată de Securitate și chiar chemată de Gheorghe Gheorghiu-Dej, la Bucureşti, după cum a povestit, în 2010, Nicolae, fratele Mariei.
Maria Petre, supranumită Fecioara din Parepa, a avut și darul prorocirii - Foto: arhiva
„Domnule, au venit trei securişti, cu o Volgă neagră. Voiau s-o ia cu forţa, dar cum o băgau în maşină, aia nu mai voia să pornească. Cum o dădeau pe «Fecioară» jos, cum îşi revenea maşina.
Au tot încercat aşa, până când unul dintre ei a rugat-o smerit: „Vă rugăm noi să veniţi, că, dacă nu vă aducem, ne împuşcă şeful”. Ăla de i-a vorbit aşa era şoferul lui Dej.
Abia atunci, cu încuviinţarea „Fecioarei ”, au putut să pornească maşina. Acolo, Dej a privit-o cu suspiciune, la început, dar când ea i-a spus că tot ce prevăzuse se şi împlinise, a devenit înţelegător.
Chiar i-a cerut sfatul, a rugat-o să-i spună ce ar putea urma, pentru el şi pentru ţară. Nu ştiu ce i-a răspuns ea, însă Dej a fost amabil, după aceea. Doar a rugat- o să nu facă vâlvă printre oameni.
Dar era şi Ceauşescu acolo. Ăsta n-a scos-o din „vrăjitoare”, dar Dej i-a spus: „Tu să-ţi vezi de treaba ta” şi a tăcut, că încă nu era el şeful”, spunea Nicolae Petre potrivit Libertatea.
Citește și: Unde se află Lancea Destinului, cu care Longinus l-a străpuns pe Isus Hristos ? Menționată în Biblie
Ulterior, după ce Nicolae Ceaușescu a ajuns la putere, n-a chemat-o niciodată s-o întrebe ceva, însă Fecioara a fost vizitată acasă de sora lui Ceauşescu, Elena Bărbulescu, dar şi de mama fostului dictator, Alexandrina, femeie foarte credincioasă,
Aceasta i-a trecut pragul modestei case a Mariei ca s-o întrebe și despre viitorul și soarta fiului său pe care-l considera necredincios.
Citește și: Minunea găsirii Sfintei Cruci, pe care Hristos a fost răstignit. Bucăți din ea, în România. Unde?
„Nu va sfârși bine, tocmai din cauza asta”, i-a răspuns Maria. N-a fost aruncată în pușcărie pentru asemenea vorbe, dar Securitatea a ţinut-o sub observaţie tot timpul comunismului.
După decembrie 1989, cea mai mare strădanie a Mariei Petre a fost cea de a duce la bun sfârșit ridicarea bisericii, din curtea mănăstirii, având hramul „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul", în amintirea zilei de 29 august 1935, când s-a petrecut minunea întemeietoare.
Biserica, fântâna și capela din Parepa - Foto: arhiva
N-a apucat să-și vadă lucrarea terminată, dar a fost înmormântată în pronaosul (tinda) bisericii iubite.
A plecat la cele veșnice la 5 iunie 1996, la 72 de ani, nu înainte de a-i mărturisi fratelui său că viitorul țării nu e deloc unul bun.
„Eu ştiam de mult cum or să fie vremurile astea, că mi-a spus Fecioara” înainte să moară. „Nicolae, o să fie tot mai rău, tot mai greu! O să moară lumea de foame!”. Aşa mi-a spus”, mai mărturisea Nicolae Petre, tot în 2010.
În ziua înmormântării Fecioarei din Parepa, pe 7 iunie 1996, mii de oameni au fost martorii unui alt semn neobişnuit.
În timpul slujbei oficiate de 20 de preoţi, pe cerul senin a apărut o cruce mare, făcută parcă din nori argintii. Crucea a însoţit ceremonia pe toată durata desfășurării sale, devenind tot mai pregnantă spre finalul slujbei..
Acum, Maria Petre odihneşte chiar în interiorul bisericii ce a fost teerminată între timp. În urma sa au rămas și alte semne ridicate de oameni în memoria acelui eveniment: troiţa, capela şi fântâna.
Dar și amintirea celor mai bătrâni despre viața specială a celei care a fost Fecioara din Parepa.
