Ce semnifică fiecare zi din Săptămâna Mare? Ce nu este bine să faci până la Paște?

DE Eduard Niculescu | Actualizat: 13.04.2025 - 07:20
Ce semnifică fiecare zi din Săptămâna Mare - Foto: ziarullumina.ro (cu rol ilustrativ)
Ce semnifică fiecare zi din Săptămâna Mare - Foto: ziarullumina.ro (cu rol ilustrativ)
Ce semnifică fiecare zi din Săptămâna Mare
Ce semnifică fiecare zi din Săptămâna Mare
Ce semnifică fiecare zi din Săptămâna Mare
Ce semnifică fiecare zi din Săptămâna Mare

Fiecare zi din Săptămâna Mare are semnificația sa. Această perioadă, care se încheie cu mult-așteptata Înviere a Domnului, din Duminica Paștilor, se mai numește și Săptămâna Patimilor. Este ultima din viața pământească a lui Iisus Hristos și presupune și evitarea unor acțiuni.

SHARE

Săptămâna Mare sau a Patimilor este cea la capătul căreia vom sărbători Paștele, Învierea Domnului. Este perioada în care Hristos petrece ultimee zile ca muritor alături de ucenicii săi, dar cunoaște și trădarea lui Iuda apoi supliciile execuției prin răstignire pe cruce. Fiecare zi a acestei săptămâni are propriile semnificații.

Ce semnifică fiecare zi din Săptămâna Mare? Ce nu este bine să faci până la Paște?

Săptămâna Mare, numită și a Patimilor sau a Pătimirilor, ne aduce aminte, de aproape 2.000 de ani, de ultimile zile trăite în „haina” de muritor de către Iisus Hristos, precum și de jertfa sa pe cruce pentru salvarea omenirii întregi.

Viața, moartea și Învierea sa transformă mesajele din Vechiul Testament, ce erau adresate de Dumnezeu doar „poporului ales” întrun set de norme universale, la care pot avea acces toți oamenii, indiferent de originea lor.

Citește și: Misterul Sf. Graal, cupa din care Hristos a băut la Cina cea de Taină. Unde se află prețiosul potir?

Practic, Săptămâna Mare începe încă după Sâmbăta lui Lazăr, cea în care este reamintită minunea învierii lui Lazăr de către Iisus. Urmează Duminica Floriilor, cea în care sărbătorim intrarea Domnului în Ierusalim călare pe un asin și însoțit de ucenicii săi.

Apoi, urmează ultima perioadă de viața pământească a lui Hristos, cea care, în schimb, avea să schimbe din temelii istoria și viața oamenilor. Iar începutul acesteia este unul relativ liniștit.

Primele trei zile ale Săptămânii Patimilor ne amintesc de ultimele îndrumări și sfaturi lăsate de Hristos ucenicilor săi și, prin ei, tuturor celor care urmau să creadă în El.

Ce sărbătorim în fiecare zi din Săptămâna Mare

Lunea Mare

În această zi se face pomenirea patriarhului Iosif, vândut de frații săi cu treizeci de arginți, episod relatat în Vechiul Testament

El este o simbolizare a lui Hristos, care a fost vândut de Iuda pentru aceeași sumă. Acuzat de desfrânare, Iosif ajunge în temniță.

În urmă talmacirii unor visuri pentru Faraon, este scos din închisoare și pus administrator peste tot Egiptul. Stăpânirea lui Iosif peste Egipt era o prefigurare a biruinței lui Hristos asupra păcatelor lumii.

Tot în această zi ne amintim și de smochinul neroditor, blestemat de Hristos să se usuce pentru că nu avea rod, potrivit crestinortodox.ro.

E o pildă dată omului, din care trebuie să rețină că Dumnezeu este atât iubire, cât și dreptate, care nu doar va răsplăti, ci îi și pedepsește pe cei ce nu au rodit întru iubire și credință.

Cina cea de Taină a avut loc în Joia Mare - Foto: crestinortodox.ro

Marțea Mare

Acum se face pomenirea celor zece fecioare, o pildă care are menirea să ne ține trează datoria de a trăi permanent în Hristos. Numai așa vom avea răspuns bun la judecată finală, căci prin împlinirea voii divine, Hristos ia chip în noi.

Citește și: Ce este Sâmbăta lui Lazăr? Se sărbătorește înainte de Florii. Ce nu e bine să faci în această zi?

Din pildă reținem că cinci fecioare au avut doar candelă fără ulei, iar celelalte cinci au avut și candelă și ulei. Candelă fără ulei reprezintă relizarea de sine în totală nepăsare de ceilalți. Candelă cu ulei reprezintă evlavia însoțită de milostenie.

Săptămâna Mare ne pregătește pentru Învierea Domnului

Miercurea Mare

Este dedicată pomenirii femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi și a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Pătimirile sale, că simbol al pocăînței și îndreptării omului păcătos.

A anticipat înmormântarea lui Hristos și pregătirea Lui cu miresme, „aducând mir de mult preț". A fost mistuită de dorința de a i se dezlega păcatele: „Dezleagă-mi păcatele mele, așa cum eu mi-am dezlegat părul”.

Joia Mare

Una dintre cele mai încărcate și plină de sensuri zile ale Săptămânii Mari. În această zi au loc nu unu, nu două, ci patru evenimente deosebite din viață Mântuitorului: spălarea picioarelor ucenicilor, că pildă de smerenie, Cină cea de Taină la care Mântuitorul a instituit Taină Sfintei Euharistii (Sfânta Împărtășanie), rugăciunea arhierească și începutul patimilor prin vinderea Domnului de către Iuda, Hristos fiind arestat în Grădina Ghetsimani de pe Muntele Măslinilor.

Este și momentul în care, după arestarea sa, Hristos e purtat „de la Ana la Caiafa”, Marii Preoți, pecetluindu-i-se soarta.

Vinerea Mare

Este cea mai neagră și îndoliată zi din calendarul creștin. Este cea în care Hristos este biciuit, scuipat, chinuit, pus sî-și care Crucea pe drumul către Dealul Golgotei, locul execuției.

Se știe că în clipa în care și-a dat duhul, soarele s-a întunecat, iar un cutremur mare a lovit Ierusalimul. Trupul Mântuitorului este îngropat după aceea într-un mormânt nou care-i aparținea lui Iosif din Arimatreea, unul dintre puținii preoți care și-ar dat seama de adevărata natură a lui Iisus.

Citește și: Cum arăta Iisus Hristos, de fapt? Chipul, recreat de inteligența artificială. Controversa stârnită

Sâmbăta Mare 

Este ziua în care ne gândim la coborârea Mântuitorului în Iad, semnificând „Prima Înviere” a lui Adam și biruința asupra morții. Este o zi tot de reculegere înainte de marea veste care urmează a doua zi.

Duminica Paștelui

Este cea mai mare sărbătoare creștină, cea în care celebrăm Învierea Domnului și biruința sa asupra morții. O zi ce marchează, de asemenea, și sfârșitul celui mai lung și mai dur post al anului bisericesc, Postul Mare.

Săptămâna Mare este și perioada în care credincioșii se pregătesc pentru întâmpinarea Învierii. Conform tradiției, în aceste zile de până la Paște este indicat să eviți să facă anumite lucruri ori să ai anumite comportamente.

În Vinerea Mare a avut loc răstignirea lui Hristos - Foto: ziarullumina.ro

Ce nu e bine să facă în Săptămâna Mare:

1) Nu se consumă alcool și nu se petrece

Săptămâna Patimilor este perioada în care creștinii își curăță sufletul, iar distracția excesivă, muzica tare, petrecerile sau bețiile sunt considerate păcate.

Mai ales în Joia și Vinerea Mare, biserica îndeamnă la tăcere, reflecție și rugăciune, nu la voie bună și gălăgie.

2. Nu se ceartă, nu se urăște, nu se poartă ranchiună

Aceasta este o perioadă a iertării și împăcării. Dacă ai conflicte nerezolvate, este momentul să te eliberezi de ele. Să porți ură în Săptămâna Mare este un păcat de suflet.

În această săptămâna, mulți aleg să se spovedească și să se împace cu rude sau prieteni înainte de Paște, pentru a primi Lumina cu inima curată.

3) Nu se spală și nu se pun rufe la uscat în Vinerea Mare

Este una dintre cele mai răspândite tradiții. Vinerea Mare, ziua răstignirii Mântuitorului, este considerată o zi de doliu și reculegere. A spăla sau a face treburi gospodărești în această zi este considerat lipsă de respect față de suferința lui Hristos.

Superstiție: Se spune că dacă speli în Vinerea Mare, rufele vor fi „blestemate” și atragi necazuri asupra casei tale.

Citește și: Raport CIA: Chivotul Legământului a fost găsit în 1988. Unde s-ar afla obiectul pomenit și de Biblie

4. Nu se face curățenie în Sâmbăta Mare

Sâmbăta Mare este ziua în care trupul lui Iisus a fost pus în mormânt. Este o zi de liniște, rugăciune și ultimele pregătiri tăcute pentru Paște. Se spune că dacă faci curățenie sâmbăta, atragi tristețe și boală în casă.

Curățenia generală a casei se face până joi, pentru ca vineri și sâmbătă să fie zile de liniște și reculegere.

5. Nu se lucrează pământul și nu se coase

În general, lucrul cu obiecte ascuțite (ac, cuțit, sapă) este evitat în Joia și Vinerea Mare. Se spune că „nu se învârte roata”, adică nu se face treabă grea, nu se muncește pământul, nu se cosește, nu se bate cuie. Este o formă de respect față de Patimile lui Iisus și de doliu spiritual.

6. Nu se mănâncă „de dulce” în niciuna dintre zile

Chiar dacă unii creștini țin post doar în Săptămâna Mare, mai ales în ultimele 3 zile este de preferat să se țină post aspru: fără carne, lactate, ouă și uneori chiar fără ulei sau gătit (în Vinerea Mare, mulți aleg post negru). Este un act și de purificare fizică și spirituală, nu doar o regulă alimentară.

7. Nu se sacrifică animale în zilele sfinte

Dacă se taie mielul pentru masa de Paște, acest lucru se face joi sau cel târziu vineri dimineața, dar nu sâmbăta, și niciodată cu zgomot, glume sau lipsă de respect. Este un gest simbolic, asociat cu sacrificiul și trebuie făcut cu seriozitate.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te