Ce înseamnă „lerul” din colindele românești? Explicația lui Ștefan Hrușcă. Ce spun lingviștii?

DE Eduard Niculescu | Actualizat: 12.12.2023 - 09:05
Ce crede Ștefan Hrușcă despre „lerul” din colinde - Foto: Facebook/Stefan Hrusca - cu rol ilustrativ
Ce crede Ștefan Hrușcă despre „lerul” din colinde - Foto: Facebook/Stefan Hrusca - cu rol ilustrativ

Ce înseamnă „lerul” din colindele românești? Un cuvânt întâlnit atât de des în melodiile specifice Sărbătorilor de iarnă cântate de mulți artiști români, dar mai ales de Ștefan Hrușcă. Dar, cu toate acestea, probabil că destui oameni nu știu ce reprezintă „lerul”, de fapt?

SHARE

„Leru-i ler și iarăși ler”, dar și alte variante ce conțin cunoscutul cuvânt apar în multe dintre colindele românești. Însă, cel mai apăsat, el se regăsește în cele cântate de Ștefan Hrușcă, lucru pe seama căruia s-au făcut chiar și glume. Dar ce înseamnă, la urma urmei, acest „ler”?

Ce înseamnă „lerul” din colindele românești? Explicația lui Ștefan Hrușcă. Ce spun lingviștii?

Multe dintre colindele românești conțin acest cuvânt ce pare că vine din negura istoriei și „sună” atât de apropiat sufletului nostru, încât pare firesc de folosit.

Cu toate acestea, de multă vreme există o controversă în privința semnificației sale. Prin urmare, ce înseamnă ler, de fapt?

Conform singurului doctor în colinde din România, profesorul Ovidiu Trifan, originea binecunoscutului refren „Lerui, ler” este, încă, o problemă disputată. Unele teorii îl explică ca venind de la numele lui Ler împărat, ce apare în basme, altele îlk asociază cu o formulă creștină specifică psalmilor și tot așa.

„În basmele româneşti apare numele lui Ler împărat. Toate derivatele refrenului – Lerului Domnului, Hai lerui, Doamne etc. – au semnificaţia unor formule incantatorii adresate unei persoane – umane sau divine – din fondul arhaic.

Dintre toate etimologiile propuse, cea mai acceptată este aceea formulată de Dimitrie Dan (1901), cum că ar deriva din invocaţia creştină „Halleluiah, Domine!” specifică psalmilor din latina târzie şi care, urmând legile fonetice de transformare a unor cuvinte latineşti, a ajuns la forma amintită: „Hai, lerui, Doamne!””, a spus Trifan, conform adevarul.ro.

Citește și: Cum s-a născut „Rugă pentru părinți”, cea mai frumoasă piesă folk. Hrușcă a pierdut prima versiune

Acesta a mai adăugat că mai există și explicația oferită de episcopul-istoric Melchisedec Ştefănescu şi de B. P. Hasdeu, conform căreia „lerul” ar fi o derivare din Lar, numele zeului protector al casei, la romani. Acesta ar fi fost substituit, în creștinism, de persoana Mântuitorului.

Dar alte surse consideră că „lerul” provine din numele împăratului roman Aurelian.

„Un voinic… din țara Munteniască… ne spunea, precum [ca] în țara Românească, aproape de Dunare, pe malul Oltului, să să fi văzând niște temelii ca de cetate, cărora țăranii de pe acolo lăcuitori, din bătrânii lor apucând și din colindele anului, și astăzi au luat de pomenesc: Ler Aler Domnul…”, nota marele învățat și domn al Moldovei, Dimitrie Cantemir, în anul 1717, în lucrarea „Hronicul”.

De la Ler împărat, până la cuptor, boier sau vreme

 Altfel, cronicarul Miron Costin credea că ler ar proveni din cuvântul slav „lel”, care înseamnă „Cupidon”.

Pe de altă parte, lerul este o denumire specifică, folosită în partea de nord a Transilvaniei, însemnând cuptorul unei sobe de gătit. 

.Alte teorii susţin că adevăratul sens al cuvântului ar fi "boier" sau "stăpân al casei", însă acestea se bat cap în cap cu etimologia cuvântului  "boier", care  provine  din  bulgară - boljarinu - şi este mai recent decât „ler”.

Potrivit Dicționarului de Termeni Muzicali (DTM), există cuvântul „aleruit” care desemnează: a) un cântec ceremonial funebru, practicat în trecut într-o zonă limitată din Transilvania; b) un cântec ceremonial de nuntă din Bihor; c) acțiunea colindatului.

Citește și: Câți bani face Hrușcă în România, din concertele de Crăciun? Când începe turneul din acest an?

DEX-ul, de asemenea, în afară de originea cuvântului pe filiera „Halleluiah”, explicată și de profesorul Trifan, mai adaugă și un alt înțeles.

Dar cea mai surprinzătoare și simlă explicație pentru cuvântul ce a stârnit pasiuni în lumea lingviștilor și etnologilor, a dat-o Ștefan Hrușcă însuși.

Artistul care a făcut cunoscut, ca puțini alții, lerul din colindele românești, spune că „lerul” nu înseamnă, pur și simplu, nimic anume, fiind un cuvânt folosit din necesități de refren.

„Întotdeauna au fost speculații, chiar s-au făcut glume vizavi de „lerul lui Hrușcă”, mai ales pe site-uri. În colindă are doar semnificația de refren, așa cum sunt „Florile dalbe, flori de măr”.

Cât despre „leru-i ler”, eu consider că este doar pentru refren. Acum sunt foarte multe speculații. Chiar și cei care au doctorate își dau cu părerea despre un anumit Ler împărat. Dar în colind este strict un refren”, a declarat Ștefan Hrușcă pentru ziarulnational.md.

Citește și: Hrușcă, la 66 de ani. Cum arată casa lui de 1.000.000 $ din Canada și cum îl strigă lumea acolo

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te