Ce fac românii de Sfântul Ilie pentru a avea noroc. Tradiții și obiceiuri vechi

DE Vlad Alexandru | Actualizat: 20.07.2023 - 10:07
Sfântul Ilie- reprezentare Foto: Digi 24

De Sfântul Ilie românii au o serie de tradiții și obiceiuri care, în percepția lor, le aduc noroc. El este considerat protectorul recoltelor și a primit puterea de a deschdie cerurile.

SHARE

Sfântul Ilie este sărbătorit de români în fiecare an pe data de 20 iulie. În tradiția românească, acesta este cunoscut ca fiind unul dintre protectorii recoltelor și aducător de ploi.

Oamenii respectă cu sfințenie o serie de tradiții și obiceiuri. Unii cred că ceea ce fac le aduce noroc.

Ce fac românii de Sfântul Ilie pentru a avea noroc. Tradiții și obiceiuri vechi

Conform tradiției, în dimineața zilei de Sfântul Ilie, gospodinele merg la cules de plante care se folosesc pentru leacuri. Cea mai căutate plantă este busuiocul. Acesta se pune la uscat în podurile caselor sau în cămări. Tot în această zi, se adună plantele întrebuințate la vrăji și farmece.

Citește și: Tradiţie ciudată la români. Dansează în cimitir. Ritual vechi, dedicat tinerilor care au murit

În ajunul sărbătorii, fetele se duceau noaptea pe ogoarele semănate cu ceapă, se dezbrăcau și se tăvăleau prin cultură goale, apoi se îmbrăcau și se întorceau acasă. Se spune că, dacă în noaptea de Sfântul Ilie visau cânepă verde, era semn că se vor mărita cu tineri frumoși. Însă, dacă visau cânepă uscată, se vor mărita cu oameni bătrâni.

Tradiții, obiceiuri și superstiții de Sfântul Ilie

În această sărbătoare, oamenii nu trebuie să facă treabă în gospodării, dar nici pe câmp, pentru a fi feriți de grindina și trăsnetele Sfântului Ilie. Cei care se împotrivesc, vor fi loviți de puterea sa de foc.

Dacă în această zi va ploua, atunci nu va fi un an secetos, iar oamenii se pot bucura de roadele câmpului, iar dacă în această zi va fi extrem de cald, atunci mânia Sfântului Ilie va lăsa peste ogoarele localnicilor o urmă de foc, iar pământul va fi neroditor.

Citește și: Tradiții și superstiții de Paște. De ce spală fetele clopotul cu apă proaspătă în noaptea de Înviere

De asemenea, se spune că oamenii trebuie să poarte asupra lor ramuri de salcie pentru a fi feriți de trăsnete.

Se spune că tunetele și fulgerele din această zi sunt date de pocniturile biciului Sfântului Ilie.

De Sfântul Ilie, oamenii dau de pomană în sufletele celor morți. Femeile cheamă copiii sub un măr, pe care îl scutură și dau de pomană merele căzute.

Se mai spune că în această zi nu trebuie să tai cu cuțitul, pentru că în următoarele șapte zile vor fi furtuni cu grindină.

La sate, apicultorii recoltează mierea albinelor de Sfântul Ilie. Recoltarea se face doar de bărbații îmbrăcați în haine de sărbătoare, ajutați de către un copil, deoarece femeile nu au voie să intre în stupină.

După ce mierea este recoltată, rudele și vecinii sunt invitați acasă pentru a gusta din mierea proaspătă și se cinsteau cu țuica îndulcită cu miere. Această masă festivă are menirea de a asigura belșugul apicultorilor.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te