De multe ori, acordăm foarte puțină atenție prosoapelor pe care le folosim și nu ne gândim la cât de frecvent ar trebui spălate.
Majoritatea dintre noi le punem în mașina de spălat o dată pe săptămână, însă un studiu realizat pe 100 de persoane a arătat că aproximativ o treime dintre aceștia își spală prosoapele doar o dată pe lună.
Mai surprinzător este faptul că în Regatul Unit, unele persoane au recunoscut că își spălau prosoapele o dată pe an, conform unui raport BBC.
Deși prosoapele nu par murdare, ele reprezintă un teren ideal pentru dezvoltarea bacteriilor și altor microbi. Prosoapele sunt rapid contaminate de bacterii, care se găsesc frecvent pe pielea umană sau în intestinul nostru.
Chiar și după ce sunt spălate, prosoapele rămân un habitat pentru microbii care se transferă de pe pielea noastră atunci când ne uscăm. În plus, ciupercile și bacteriile din aer se pot depune pe prosoape atunci când sunt agățate.
Un alt factor de contaminare provine din apa în care spălăm prosoapele.
De asemenea, pentru cei care preferă să își țină prosoapele în aceeași cameră cu toaleta, există o problemă semnificativă: de fiecare dată când tragem apa la toaletă, bacteriile din aceasta pot ajunge pe prosoape.
De-a lungul timpului, aceste bacterii pot forma biofilme pe fibrele prosoapelor, care pot duce chiar la schimbarea aspectului acestora.
După aproximativ două luni de utilizare regulată, bacteriile care trăiesc pe prosoapele de bumbac pot face ca acestea să își piardă din aspectul curat, chiar și în cazul spălării frecvente.
Cantitatea și tipurile de bacterii depind, însă, de obiceiurile de spălare din fiecare gospodărie. Așadar, întrebarea esențială este: cât de îngrijorat ar trebui să fim de bacteriile care trăiesc pe prosoapele noastre?
Deși poate părea un subiect banal, Elizabeth Scott, profesor de biologie și co-director al Centrului pentru Igienă și Sănătate al Universității Simmons din Boston, susține că prosoapele pot dezvălui multe despre cum se răspândesc microbii în locuințele noastre.
„Microbii nu se află doar pe prosoape”, spune Scott. „Orice agent patogen care ajunge pe un prosop provine, de obicei, de la oameni.”
Într-adevăr, pe pielea noastră trăiesc până la 1.000 de specii de bacterii, dar și viruși și ciuperci, majoritatea dintre ele fiind inofensive.
Ele ajută la protejarea noastră de infecțiile provocate de bacterii mai dăunătoare, descompun substanțele chimice din mediul nostru și contribuie la dezvoltarea sistemului nostru imunitar.
Multe dintre bacteriile care trăiesc pe prosoape sunt aceleași pe care le găsim pe pielea noastră, dar există și altele comune în mediul nostru, cum ar fi Staphylococcus și Escherichia coli, care sunt frecvent întâlnite în intestinul uman.
De asemenea, bacteriile precum Salmonella și Shigella, care provoacă boli de origine alimentară și diaree, pot ajunge și ele pe prosoape.
Unele dintre aceste bacterii sunt agenți patogeni oportuniști: de obicei sunt inofensive, dar pot deveni dăunătoare în anumite condiții, cum ar fi atunci când ajung într-o tăietură sau când infectează persoane cu un sistem imunitar slăbit.
Cu cât folosim prosoapele mai mult timp și cu cât rămân umede mai mult, cu atât mediul lor devine mai propice pentru dezvoltarea microbilor.
Pielea noastră este, de asemenea, o barieră naturală împotriva infecțiilor, iar transferul microbilor de pe prosop pe piele nu ar trebui să fie o mare preocupare.
Totuși, există dovezi că spălarea, frecarea și uscarea cu prosopul pot perturba funcția de barieră a pielii, ceea ce poate facilita pătrunderea unor bacterii dăunătoare.
Cea mai mare problemă apare atunci când transferăm microbi de pe mâini pe față, nas sau gură în timp ce ne uscăm.
De asemenea, prosoapele folosite frecvent pentru mâini ar trebui să fie spălate mai des, deoarece sunt o sursă importantă de răspândire a agenților patogeni.
Prosoapele de bucătărie, de exemplu, sunt folosite pentru a șterge vasele, mâinile și suprafețele, iar ele pot transmite bacterii precum Salmonella, E. coli sau Norovirus, care sunt responsabile pentru infecțiile gastroenterice.
În plus, există studii care arată că virusuri precum Covid-19 pot supraviețui pe bumbac până la 24 de ore.
Deși transmiterea virusului prin atingerea suprafețelor contaminate nu este considerată principalul mod de răspândire, prosoapele pot contribui la transmiterea acestora în anumite condiții.
În mod clar, cu cât folosim prosoapele mai mult timp și cu cât rămân umede mai mult, cu atât mediul devine mai favorabil pentru dezvoltarea microbiologică.
Citește și: Compartimentul mașinii de spălat al cărui scop e un mister pentru mulți. Ce pui în el?
Jean-Yves Maillard, profesor de microbiologie farmaceutică la Universitatea Cardiff, subliniază că practici precum spălarea regulată a prosoapelor pot contribui la reducerea infecțiilor bacteriene și, implicit, la utilizarea mai redusă a antibioticelor.
„Igiena la domiciliu este despre prevenție, iar prevenția este mai bună decât tratamentul”, spune Maillard.
Cât de des ar trebui să ne spălăm prosoapele?
O regulă generală bună este să schimbați prosoapele de baie după trei până la cinci utilizări sau cel puțin în fiecare săptămână, însă această regulă poate varia în funcție de circumstanțe.
Citește și: Facturile cresc dacă folosim mașina de spălat seara. Ce se întâmplă atunci când spălăm rufele?
Dacă o persoană este bolnavă, prosoapele ar trebui spălate zilnic, iar această practică se numește „igienă direcționată”, care presupune abordarea riscurilor pe măsură ce apar.
În India, un studiu a arătat că 20% dintre persoanele intervievate își spălau prosoapele de două ori pe săptămână. Așadar, frecvența spălării depinde de contextul personal.
Citește și: Ce aliment pui în mașina de spălat în loc de balsam, pentru haine impecabil de negre? Costă 5 lei
Cum trebuie spălate prosoapele?
Scott sugerează spălarea acestora la temperaturi de 40-60°C, cu cicluri de spălare mai lungi decât cele pentru alte țesături.
De asemenea, se recomandă utilizarea detergenților antimicrobieni pentru a preveni fixarea bacteriilor pe fibre și a inactiva virușii. Pentru spălările la temperaturi mai scăzute, adăugarea de enzime sau înălbitor poate ajuta la combaterea microbilor.
Citește și: Ce tipuri de haine trebuie spălate pe dos? De ce e bine să le întorci înainte de a le pune în mașină
Un studiu realizat în India a constatat că cel mai eficient mod de a reduce încărcătura bacteriană și fungică este combinarea spălării cu un detergent și un dezinfectant, urmată de clătirea și uscarea prosoapelor la soare.
