Iliescu s-a cățărat la putere pe cadavrul lui Ceaușescu, protectorul său. A cărui execuție a comandat-o.
Ceea ce a uimit întreaga lume a fost de ce noua conducere după evenimentele din decembrie 1989 au dispus execuția soților Ceaușescu de Crăciun, o faptă total necreștinească.
Procurorii din dosarul Revoluției au aflat că ordinul a fost pus la cale de Ion Iliescu și de gruparea sa pentru execuția soților Ceaușescu, pentru a fi legitimați ulterior ca noua putere de la București.
Iliescu nu a făcut niciun demers ca Ceaușeștii să nu fie împușcați
Potrivit procurorilor, decretul privind judecarea soților Ceaușescu, semnat de Iliescu la 24 decembrie 1989. Apoi totul s-a derulat cu repeziciune, la 25 decembrie cuplul prezidențial fiind executat la Târgoviște.
Presa internațională, pe lângă relatările despre revoluție, scria că România și-a ucis conducătorii în ziua sfântă a Crăciunului. Cine a dat un asemenea ordin?
Decretul privind instituirea Tribunalului Militar Extraordinar de judecare în regim de urgenţă a faptelor săvârşite de Nicolae şi Elena Ceauşescu a fost redactat şi semnat de Iliescu Ion, în calitate de preşedinte CFSN, la data de 24 decembrie 1989. Erau prezenți și Brucan, Militaru şi Gelu Voican Voiculescu.
Atunci s-a decis inclusiv ca generalul Stănculescu să se ocupe de organizarea procesului, iar Voiculescu şi Măgureanu au fost desemnaţi în calitate de observatori ai procesului din partea CFSN.
Doi membri ai plutonului de execuție au susținut permanent, în presa națională și internațională, că Ion Iliescu a dat ordinul să fie grăbit procesul și execuția soților Ceaușescu. Cert este că acesta nu a încercat în niciun fel oprirea execuției.
Dorin Cârlan și Octavian Gheorghiu au vorbit despre modul în care a fost organizată execuţia soţilor Ceauşescu.
"Stănculescu ne-a spus că nu are încredere în cei din unitate, de acolo, să nu spunem nimănui nici noi, și ulterior, după ani de zile, am aflat la rândul nostru, dacă nu executam acea sentință, eram executați noi de militarii din unitate. Sunt martori soldații care erau atunci acolo", a declarat Octavian Gheorghiu.
Diversiuni în unitatea de la Târgoviște pentru grăbirea execuției Ceaușeștilor
Asupra unităţii militare din Târgoviște au fost simulate în mod succesiv atacuri, fiind relatate de toți cei din unitate.
Complici la aceste diversiuni au fost, potrivit anchetelor, generalili Stănculescu și Militaru şi Andrei Kemenici, comandantul unității militare din Târgoviște. Aceste diversiuni aveau ca scop justificarea execuției fostului preşedinte şi a soţiei acestuia.
Octavian Gheorghiu a povestit cum a venit comandantul unităţii să transmită că e ordin de la Iliescu să se grăbească cu sentinţa.
„Aceste dezvăluiri le-am făcut inclusiv la presa străină, dar nimeni nu a vrut să asculte. Şi am fost împiedicați de câte ori am încercat și am fost chemați la interviuri”, a declarat Gheorghiu la mai multe posturi de televiziune.
„Când eram în activitate, până în 2009, primeam un telefon de la minister, un ofițer al Armatei Române, întotdeauna un colonel, nu rang mai mare, care spunea: domnule Gheorghiu vă sfătuim să nu vă duceți la acel interviu", declara Octavian Gheorghiu.
După execuția soților Ceaușescu, noua putere și-a anunțat legitimitatea, „teroriștii” nemaiavând pentru ce să lupte.
Procesele despre evenimentele din decembrie 1989 sunt cu adevărat interminabile, pentru că totdeauna a fost ceva de ascuns. Cert este că, până la execuția soților Ceaușescu, Ion Iliescu și CFSN n-au îndrăznit să se afișeze ca putere legitimă în România.
Iliescu, protejatul lui Ceaușescu, nicidecum opozantul față de regim
Ion Iliescu a fost unul dintre cei mai însemnaţi lideri comunişti din perioada postbelică. El s-a alăturat mișcării comuniste din 1944. Între membrii nomenclaturii comuniste, el se remarcă printr-o ascensiune continuă, după 1950, în ierarhia de partid.
Devenit şef al partidului, după Dej, Nicolae Ceauşescu trece rapid la promovarea unor oameni tineri, cu convingeri „sănătoase” dar şi loiali persoanei sale, pentru a-i înlătura pe tovarășii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Ion Iliescu a fost unul dintre aceşti oameni. După 1965, el cunoaşte o ascensiune fulminantă.
Citește și: Ion Iliescu a murit. Ajutat de Ana Pauker să învețe la Moscova. Urmărit penal în dosarul Mineriadei
Să redăm câteva din funcțiile date de Ceaușescu: membru supleant al CC al PCR (23 iulie 1965-12 august 1969), membru al CC al PCR (12 august 1969-22 noiembrie 1984), membru supleant al CPEx (12 august 1969-28 noiembrie 1974), membru plin al CPEx (12 noiembrie 1974-23 noiembrie 1979), prim-secretar al CC al UTC (9 decembrie 1967-20 martie 1971), secretar al CC al PCR (11 februarie 1971-15 iulie 1971).
Iliescu reușește să ocupe unul dintre cele mai importante posturi în ierarhia regimului comunist: secretar cu Propaganda al CC al PCR, o promovare ieşită din comun, dorită de el cu ardoare. Avea și convingerile și vocabularul pentru o asemenea funcție, care i-au rămas și după evenimentele din decembrie 1989.
„Schisma” dintre Iliescu și Ceaușescu
În 1971, are loc un eveniment care l-a cutremurat pe Ion Iliescu și pe care îl descrie în biografia sa ca pe „schismă”.
Citește și: Scrisoarea „închisă” pentru Ion Iliescu de la fiul disidentei Doina Cornea: „Istoria nu vă va ierta”
Ajunge dintr-o poziție de vârf, de unde spera să ajungă și mai sus, la judeţeană de partid Timiș, la „școala vieții”, cum se spunea, adică să mai capete experiență în viața reală.
Mulți dintre apropiații lui Ceaușescu au scris că nu era deloc o „eliminare” a lui, ci mai degrabă l-a pus la adăpost față de cei pe care îi supărase cu ambiția lui nelimitată.
De altfel, el nu a fost exclus din Comitetul Politic Executiv, rămânând membru supleant, participant la ședințe.
Nu a uitat și nici nu a iertat acea „decădere”, iar școala vieții l-a învățat să-și disimuleze ambițiile și să se ferească de implicări prea directe în decizii cu impact major asupra carierei lui.
