Arhiva M.A.I. ne spune că în 1940 Maria Tănase a fost reținută și anchetată de germani pentru că avea o relație cu Maurice Nègre, atașat de presă al agenției franceze „Havas” (mai târziu a fost primul director al Agenției France Press). Dar acesta, consemnează arhivele, era și rezident al spionajului gaullist și englez.
Nègre era atunci, de fapt, rezident al spionajului francez în România. Fusese condamnat în 1940, pentru spionaj, la 10 ani de închisoare, într-o perioadă în care legea română permitea chiar condamnarea la moarte pentru acest delict. Maria Tănase a făcut tot posibilul pentru a-l salva. După cum povestea după ani un informator al serviciilor, „În timp ce francezul Moris se găsea la Jilava, dînsa l-a vizitat și i-a dus de mîncare”
Citește și: Horoscop Alina Bădic pentru 11– 17 decembrie. Zodia în care să te naști ca să ai succes în carieră
În societatea bucureșteană se zvonise că Maria Tănase, îndrăgostită și înnebunită de durere, s-a dat peste cap să facă rost de bani mulți, vânzându-și bijuteriile, a apelat la cunoștințele ei sus-puse. A reușit să-l elibereze pe Nègre în 1941. Acesta „a fost schimbat cu alt arestat al guvernului dela Vichy Pètain”. Bănuiala „relației” care o ajutase în acest demers se îndrepta spre noul șef al serviciilor de informații, după reorganizarea lor din 1940, Eugen Cristescu.
Citește și: VIDEO Echipa mixtă a României, pe locul 10 la Cupa Mondială de sărituri cu schiurile 2022
După plecarea spionului francez, Maria Tănase ar fi intrat din nou într-o aventură „amoroasă”, cu ministrul României la Berlin, Radu Cruțescu, care după 23 August a murit de paralizie. Radu Cruțescu fusese ambasadorul României la Berlin în momentul semnării Pactului Ribbentrop-Molotov. În iunie 1940 a fost numit ambasadorul României la Ankara [date menționate în jurnalele lui Valeriu Gafencu și Constantin Argetoianu, n.n.].
Un prieten de familie-informator scria, la un moment dat, că în timpul regimului antonescian cântăreața ar fi avut relații amoroase cu Radu Lecca, Comisar General pentru probleme evreiești. De eliberarea carnetelor de scutire de muncă pentru evrei s-ar fi ocupat chiar cântăreața. Faptele care treziseră suspiciunea spionajului sunt povestite peste ani, deseori amalgamat.
Un alt informator povestește că, în 1942, fiind elev al Școlii de Ofițeri de Poliție din București, a fost trimis la directorul Rînzescu din Direcția Generală a Poliției. Acesta o primise cordial pe Maria Tănase cu sărutări de mâini și cu întrebarea: „Ați adus?”, intrând împreună în cabinetul său. (vol. 2, f. 16)
Fostul comandant legionar ing. Munteanu declara în 1946 că Maria Tănase, dr. Sachelarie și Ioana Radu făceau parte din „echipa morții” București, ceea ce probabil voia să spună că erau legionari cu carnete.
Despre legăturile sale cu legionarii și nemții și simpatiile sale ideologice din această perioadă a dat mărturie Maria Tănase însăși. Pe de o parte, „Valentin Stănescu”, sursă a Securității Poporului în 1961, s-a grăbit să transpună în scris conversația cu proaspăta sa cunoștință, celebra Maria Tănase. E pomenit Emil Cioran, celebru pentru simpatiile sale legionare, de care Maria Tănase s-ar fi delimitat: „Arată că ea nu a fost legionară și nici nu i-a simpatizat pentru motivul că aveau o concepție foarte îngustă asupra problemei evreești. Ea nu-i de acord să nedreptățești un om fiindcă aparține altei naționalități. Mi-a spus că nu-i de acord cu atitudinea lui Cioran, care înjură poporul nostru, după ce el a avut lașitatea să fugă din țară și trăiește la adăpostul oricăror privațiuni”. (vol. 1, f. 23)
Pe de altă parte, arhiva M.A.I. consemnează sec: „într-o declarație dată de Tănase Maria în anul 1941, se arată că un ofițer german a încercat să o recruteze și că ea a început să îndeplinească unele sarcini trasate de acesta, însă, atunci cînd i s-a cerut să semneze angajamentul de colaborare, a refuzat”.
Documentele amintesc că Maria Tănase ar fi fost arestată în 1940 și pentru bănuiala de spionaj în favoarea englezilor, cercetându-se implicarea ei în grupul de spionaj condus de Ion Popovici și Rică Georgescu, potrivit Historia.
Comentarii 0