Alimentele pe care nu ai voie să le mănânci de Înălțarea Sfintei Cruci. Cresc în copaci

Ziua Înălțării Sfintei Cruci aduce nu doar post aspru, ci și interdicții speciale. Fructele care poartă în miezul lor simbolul Crucii sunt lăsate deoparte, ca semn de respect față de jertfa Mântuitorului.

Alimentele pe care nu ai voie să le mănânci de Înălțarea Sfintei Cruci. Cresc în copaci

Pe 14 septembrie, creștinii prăznuiesc Înălțarea Sfintei Cruci, o sărbătoare de post și smerenie, cu o rânduială unică în calendar. Ziua este dedicată cinstirii lemnului pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos și are o semnificație deosebită: este un moment de reculegere, nu de bucurie, iar Biserica îndeamnă la post aspru.

Pe lângă interdicțiile generale legate de consumul de carne, lapte, ouă, pește, ulei și vin, tradiția populară a adăugat reguli speciale pentru această zi. Se spune că, de Înălțarea Sfintei Cruci, nu este voie să mănânci anumite alimente care poartă, în mod simbolic, semnul Crucii sau care amintesc de jertfa lui Hristos.

Printre alimentele evitate se numără prunele și nucile. Explicația vine din simbolismul lor: sâmburele de prună are forma unei cruci, iar miezul de nucă seamănă cu creierul uman, amintind de suferința și durerea pe care Mântuitorul le-a îndurat pe Golgota. În tradiția populară, consumul acestor fructe pe 14 septembrie era considerat lipsă de respect față de semnul Sfintei Cruci.

Citește și: Unde se află Lancea Destinului, cu care Longinus l-a străpuns pe Isus Hristos ? Menționată în Biblie

Tot în această zi, credincioșii evită și alte fructe care, prin structura lor, sugerează imaginea crucii atunci când sunt desfăcute sau tăiate. Din acest motiv, gospodinele nu pregăteau prăjituri sau mâncăruri cu astfel de ingrediente, alegând să respecte rânduiala postului și simbolistica sărbătorii.

Alte alimente care amintesc de Sfânta Cruce și nu ai voie să le mănânci

Pe lângă prune și nuci, există credința că trebuie evitate toate alimentele care, prin forma lor, reproduc semnul crucii sau care pot fi asociate cu acesta. Astfel, în unele zone ale țării se evită pepenii sau castraveții tăiați în patru, deoarece secțiunea lor sugerează forma crucii. Chiar și pâinea era ruptă simplu, fără a se face tăieturi adânci care să reproducă acest simbol.

Interdicțiile nu sunt despre fructe în sine, ci despre respectul față de semnul Crucii. Ziua de 14 septembrie nu este o sărbătoare a plinătății mesei, ci a postului și rugăciunii. Abținerea de la anumite alimente devine un gest de evlavie, prin care credincioșii arată că pun pe primul loc partea spirituală, nu cea trupească.

În plus, aceste reguli au și un rol educativ. Ele reamintesc că fiecare detaliu al vieții poate purta un sens simbolic și că sărbătorile religioase sunt momente de curățire, nu de desfătare.

Indiferent de ziua săptămânii în care cade, 14 septembrie este zi de post aspru. Mulți credincioși aleg chiar postul negru, adică se abțin de la orice mâncare și apă până la apusul soarelui. Cei care nu pot ține atât de strict, din motive de sănătate sau vârstă, respectă regula de a consuma doar alimente de post simplu, legume, fructe permise, pâine și apă.

Citește și: Misterul Sf. Graal, cupa din care Hristos a băut la Cina cea de Taină. Unde se află prețiosul potir?

De Înălțarea Sfintei Cruci, credincioșii nu au voie să mănânce carne, lapte, ouă, pește, ulei sau vin. În plus, tradiția populară spune că trebuie evitate prunele, nucile și alte fructe sau alimente care au, prin sâmburi sau formă, imaginea crucii. Toate aceste interdicții nu sunt întâmplătoare, ci au rolul de a sublinia caracterul de post și de reculegere al acestei zile.

Astfel, sărbătoarea din 14 septembrie devine nu doar o amintire a descoperirii Sfintei Cruci, ci și un prilej de respect și smerenie, în care credincioșii renunță la hrana pământească pentru a se apropia mai mult de hrana sufletească rugăciunea și credința.