sâmbătă 21 noiembrie
EUR 5.3482 USD 4.8782
Abonează-te
Newsweek România

De ce iarna e frig, deși distanța dintre Pământ și Soare e minimă? Detaliul care face diferența de temperatură

Data publicării: 25.10.2026 • 07:20
Femeie căreia îi este frig - Foto: Magnific (cu rol ilustrativ)
Femeie căreia îi este frig - Foto: Magnific (cu rol ilustrativ)
Pământ, Soare și Lună
Pământ, Soare și Lună

Deși distanța dintre Pământ și Soare devine minimă, știm prea bine că iarna, ca și toamna, e mult mai frig decât vara, atunci când, paradoxal, această distanță ajunge la maximul său. Totuși, există o explicație absolut naturală pentru această aparentă anomalie.

Distanța dintre Pământ și Soare ajunge la minimul ei în perioada iernii, dar cu toate acestea avem parte de anotimpul cel mai friguros al anului

Și asta, cu toate că în timpul verii, anotimpul cel mai fierbinte, aceeași distanță ajunge la minimul său, adică de aproximativ 152 de milioane de kilometri. Care e explicația acestei aparente anomalii?

Iarna, distanța Pământ-Soare, cu 5 milioane de km mai mică decât vara

În perioada iernii, distanța Pământ-Soare ajunge la minimul său, în luna ianuarie, de circa 147 milioane de km, cu aproape 5 milioane de km mai mică decât minimul ei, de 152 milioane km, pe care o atinge vara.

Instinctiv, ne-am gândi că apropierea de Soare ar trebui să însemne mai multă căldură , iar îndepărtarea să aducă frig.

Totuși, realitatea este mult mai diferită, iar mecanismele care determină anotimpurile și temperatura lor depind de cu totul alți factori.

Citește și: Cât de cald poate deveni Pământul? Istoria climatică a planetei oferă indicii. Ne place însă frigul

Pământul se deplasează în jurul Soarelui pe o orbită aproape circulară, dar ușor eliptică.

Această excentricitate (deviația față de o orbită perfect circulară) face ca în fiecare an Terra să se afle, la un moment dat, la cea mai apropiată distanță de Soare, numită periheliu, și la alt moment, la cea mai îndepărtată distanță, numită afeliu.

La afeliu, care e vara, Soarele se află în acel moment la 152.087.738 km de Pământul nostru, distanță măsurată de la centru la centru între cele două copruri cerești.

Pământ, Soare și Lună
Unghiul sub care razele Soarelui ating suprafața Pământului determină diferențele de temperatură dintre anotimpuri, nu distanța dintre corpurile cerești - Foto: Profimedia (rol ilustrativ)

În schimb, la periheliu, care e iarna, la început de ianuarie, distanța Pământ-Soare atinge, cum spuneam, minimul său, cu 5 milioane de km mai puțin decât la afeliu.

Cu alte cuvinte, vara suntem cu 16,62 secunde-lumină mai departe de steaua noastră locală decât la periheliu, în ianuarie, potrivit space.com.

Totuși, rămâne întrebarea: de ce e mai cald când suntem mai departe de Soare și mai frig tocmai când ne apropiem mai mult de el?

Înclinația axială, elementul care determină diferențele de temperatură dintre anotimpuri

Explicația este că vremea caldă sau friguroasă din aceste anotimpuri opuse nu are nicio legătură cu distanța noastră față de Soare.

Factorul determinant este înclinația planetei, așa numita înclinație axială.

Citește și: De ce nu sunt deșerturile pline de panouri solare? Riscurile neașteptate ale energiei din deșert

Datorită înclinării axei Pământului cu 23,5 grade, Soarele se află deasupra orizontului pentru perioade diferite de timp în diferite anotimpuri.

Înclinarea determină dacă razele soarelui ne lovesc într-un unghi mic - mai razant - sau mai direct.

La latitudinile din emisfera nordică, razele mai directe de la solstițiul de vară din 20 iunie aduc de trei ori mai multă căldură decât razele mai piezișe de la solstițiul de iarnă din 21 decembrie.

Căldura primită de orice regiune depinde de durata zilei și de unghiul soarelui deasupra orizontului. De aici provin diferențele notabile de temperatură înregistrate în diferite părți ale lumii.

De fapt, aceasta este și adevărata cauză a anotimpurilor: înclinarea axei Pământului față de planul orbitei sale.

Citește și: Când trecem la ora de iarnă? Cum ne afectează organismul și ce pericole sunt? Metode de a te adapta

Atunci când emisfera nordică este înclinată spre Soare, între solstițiul de vară (21 iunie) și echinocțiul de toamnă (23 septembrie), aceasta primește raze solare mult mai directe, un aport energetic zilnic mult mai mare și are zile mult mai lungi.

În același timp, emisfera sudică primește raze oblice și are parte de iarna australă.

Invers, în decembrie-ianuarie-februarie, când Pământul este de fapt cel mai aproape de Soare, în emisfera nordică este iarnă, iar în cea sudică, vară. Cu toate consecințele de temperatură ce decurg din acest lucru.

Mai multe articole din secțiunea Știință
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Newsweek România Abonamente

Digital

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Fără reclame
Abonează-te
Newsweek România
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te
Newsweek România
Newsweek România Ultima oră
Newsweek România
Ultima oră