De ce nu sunt deșerturile pline de panouri solare? Riscurile neașteptate ale energiei din deșert

Deșerturile par a fi locul ideal pentru dezvoltarea la scară largă a energiei solare. Suprafețele vaste și lumina abundentă a soarelui ar putea oferi omenirii cantități importante de energie electrică curată.

De ce nu sunt deșerturile pline de panouri solare? Riscurile neașteptate ale energiei din deșert

Cu toate acestea, în realitate, deșerturile nu au fost transformate în câmpuri nesfârșite de panouri solare. Motivele sunt mult mai complexe decât par la prima vedere, scrie Futura-Sciences.

Deși centralele solare sunt construite în unele regiuni deșertice și semi-deșertice, suprafața ocupată de acestea este foarte mică în comparație cu întinderea totală a deșerturilor de pe glob. În plus, nimeni nu și-a propus să acopere complet un deșert cu panouri solare.

Citește și: Descoperire istorică la Petra, Iordania: necropolă veche de 2.000 de ani, conţinând 12 schelete

Principalul motiv este că dezvoltarea unor astfel de proiecte la scară foarte mare implică probleme tehnice, economice și de mediu.

Panourile solare pot influența mediul

Una dintre principalele preocupări este impactul asupra mediului. Panourile solare, de culoare închisă, absorb mai multă căldură decât nisipul natural.

Din acest motiv, suprafețele foarte mari acoperite cu panouri pot modifica temperatura din zonă și pot influența anumite procese meteorologice.

Potrivit articolului, efectele nu s-ar limita neapărat la suprafața ocupată de instalațiile solare. Unele studii sugerează că o centrală solară de dimensiuni foarte mari în Sahara ar putea influența regimul precipitațiilor.

Citește și: Descoperire excepțională a "Casei Fedrei" în Pompeii: ce au putut găsi arheologii este fantastic

De exemplu, intensificarea ploilor musonice în anumite regiuni ar putea avea efecte în lanț asupra climei și, în anumite scenarii, ar putea contribui chiar la apariția unor perioade mai secetoase în zone îndepărtate, precum Amazonul.

Proiectele de mari dimensiuni sunt deja în dezvoltare

Acest lucru nu înseamnă însă că proiectele solare de amploare în deșerturi sunt imposibile.

Futura-Sciences oferă exemplul Emiratelor Arabe Unite, unde au început lucrările la Khazna Solar PV. 

Proiectul este conceput să devină una dintre cele mai mari centrale solare din lume și va combina producția de energie electrică cu sisteme de stocare.

Un proiect și mai ambițios se află în China și a primit neoficial denumirea de „Marele Zid fotovoltaic”.

Acesta are ca obiectiv producerea unor cantități uriașe de energie electrică, dar și contribuția la limitarea extinderii dunelor de nisip.

Materiile prime și apa reprezintă alte provocări

Pe măsură ce proiectele devin tot mai mari, apar și noi dificultăți. Construirea unor astfel de complexe necesită cantități uriașe de materii prime și apă, resurse care sunt deja limitate în regiunile aride.

În plus, nici impactul produs de fabricarea și transportul panourilor solare nu poate fi ignorat.

Chiar dacă energia produsă este regenerabilă, producția echipamentelor are, la rândul său, o amprentă de carbon care trebuie luată în calcul.

Și costurile sunt importante

Factorul economic joacă, de asemenea, un rol major. Proiectele solare de dimensiuni foarte mari presupun investiții uriașe, iar dificultățile tehnice și logistice pot crește și mai mult riscurile financiare.

Prin urmare, viitorul energiei solare în deșerturi nu va consta, cel mai probabil, în acoperirea necontrolată a unor suprafețe uriașe cu panouri.

Soluția ar putea fi reprezentată de proiecte mai bine planificate și adaptate condițiilor locale.

Astfel de instalații ar putea valorifica potențialul solar ridicat al regiunilor aride, limitând în același timp efectele negative asupra ecosistemelor.

Energia regenerabilă rămâne esențială în contextul schimbărilor climatice, însă dezvoltarea acesteia trebuie să fie însoțită de o analiză atentă a consecințelor pe termen lung asupra mediului.