De ce a eșuat referendumul

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 19.10.2018 - 16:56

Invalidarea referendumului nu înseamnă nici că românii au devenit mai toleranți cu minoritățile sexuale și nici că sunt mai puțin credincioși.

SHARE

Invalidarea referendumului pentru familie a adâncit falia între tabăra pro, care se plânge pe rețelele de socializare că este asuprită din cauza credinței, și tabăra contra, care încearcă să își revină după manipularea grosolană cu „homosexualii le iau copiii familiilor tradiționale“. La orizont, se întrevăd două mișcări: apariția unui partid creștin conservator și legalizarea parteneriatelor civile.

De altfel, invalidarea referendumului nu înseamnă nici că românii au devenit mai toleranți cu minoritățile sexuale și nici că sunt mai puțin credincioși, însă asocierea referendumului cu imaginea lui Liviu Dragnea, amenințarea cu un RoExit și implicarea politică a BOR au dus la un eșec pe care nu l-a anticipat nimeni, explică specialiștii consultați de Newsweek România

Pe de altă parte, eșecul referendumului a dus la consolidarea imaginii pro-europene a României, în condițiile în care presa occidentală relata, înainte de vot, că merge într-o direcție conservatoare, autoritaristă, asociind inițiativa cu termeni precum „homofobie“ sau „discriminarea familiilor netradiționale“.  

De ce referendumul nu a trecut „la pas“ într-o Românie tradițională  

„Maslow a mâncat referendumul“, scrie cu umor sociologul Barbu Mateescu, pe blogul său, atrăgând atenția că România nu are o clasă de mijloc suficient de coagulată și conservatoare pentru a rezona la o temă complexă, precum modificarea articolului privind familia, în Constituție. Peste această temă greu de asimilat, în care nu se regăsesc problemele de zi cu zi ale românilor, s-a suprapus o întrebare aproape criptică, la care s-a asociat și imaginea publică a liderului PSD, Liviu Dragnea, tot mai deteriorată, după o condamnare, un proces în curs și aproape doi ani de proteste în stradă. 

Teoretic, referendumul avea toate premisele să treacă „la pas“, explică profesorul universitar Daniel David, de la Universitatea Babeș Bolyai. Ce nu a mers, însă? Deși România este o țară cu un profil tradițional și cu un nivel crescut de religiozitate, majoritatea tradițională este fragilă, iar profilul modern (având drept caracteristici individul autonom, descentralizarea  puterii sociale, îmbrățișarea incertitudinii ca oportunitate, controlul social prin recompense) devine tot mai puternic pe măsură ce tinerele generații ajung în pârgii de putere socială, arată profesorul David, autor al lucrării „Despre psihologia românilor“. 

Liviu Dragnea și BOR și-au pasat responsabilitatea eșecului la referendum 

David mai explică și că, pentru români, familia înseamnă și legăturile de sânge – bunici, nepoți ori alianţele -, dar și că 25 la sută dintre familii sunt monoparentale. „Aceste variante de familie bine înrădăcinate la români au fost abandonate în acest proces, prea îngust focalizat doar pe căsătorie“, explică profesorul David, care mai atrage atenția că românii au dezvoltat reactanță psihologică față de mesajele pe care le transmit șefii, „mai ales dacă mesajul este unul directiv, constrângător, amenințător, exagerat negativ, chiar demonizator, pentru cealaltă opțiune“. 

Sociologul Gelu Duminică aduce în discuție și „problemele mai lumești ale românilor decât faptul că definiția căsătoriei este neutră“, dar și o campanie „grosolană de propagandă“, făcând referire la afișele, fluturașii și pancartele cu „homosexualii îți vor putea adopta copilul“. Duminică este de părere că „suntem aceiași ca și ieri“, nu mai toleranți față de minoritățile sexuale. Nici Barbu Mateescu nu crede că invalidarea referendumului „este un câștig al toleranței, liberalismului și al progresismului, ci că a pierdut conservatorismul importat nedibace“. 

Similar, Teodor Baconschi, diplomat și doctor în antropologie religioasă, atrage atenția că eșecul este cauzat de caracterul „preventiv“ al demersului, tema abstractă, dar și de politizarea excesivă și „implicarea militantă a diferitelor Biserici și culte“, care i-a făcut pe mulți creștini să nu meargă la vot.  

Antropologul Radu Umbreș, din cadrul SNSPA, adaugă la motivele invalidării referendumului boicotul militant anunțat de o parte a societății, dar și de USR și platforma lui Dacian Cioloș, precum și „indiferența față de procesul politic și neîncrederea în clasa politică și bunele sale intenții pentru societate“.

Mesajele RoExit și neimplicarea baronilor, cauze ale eșecului 

O altă explicație a eșecului se referă la mesajele anti-europene apărute în timpul campaniei pentru referendum și chiar la un posibil RoExit, aparținând fostului ofițer SRI Daniel Dragomir, cercetat în dosarul Black Cube, lui Marian Munteanu, fost lider al Pieței Universității și turnător la Securitate și chiar lui Liviu Dragnea, care a spus răspicat că „nimeni din spaţiul Uniunii Europene nu poate spune poporului român cum să definească în Constituţie căsătoria“. Astfel de mesaje i-au îngrijorat pe români, pentru că „UE nu mai este ceva abstract, sunt peste patru milioane de români care trăiesc și muncesc peste granițe“, atrage atenția politologul Oana-Valentina Suciu, profesoară la Facultatea de Științe Politice, din cadrul Universității București. De altfel, politogul amintește că, potrivit ultimului Eurobarometru, 64 la sută dintre români nu vor să iasă din UE. 

Profesorul Daniel David nu leagă religiozitatea de practica la vot

Liviu Dragnea, șeful PSD, a lansat tema referendumului în contextul contestării sale în partid, a unui sondaj care arată că, în cazul unor alegeri prezidențiale, el nu ar obține mai mult de 4 la sută dintre voturi și în contextul anchetei pentru violențele jandarmilor asupra protestarilor din Piața Victoriei, din 10 august, pentru care premierul Viorica Dăncilă a fost chemată să dea explicații la Bruxelles. În acest context, „baronii l-au «lucrat», iar cel mai bun exemplu mi se pare
Bucureștiul, fief PSD, în care prezența la vot a fost de doar 15,73 la sută“, este de părere politologul Oana-Valentina Suciu. La demobilizarea PSD ar putea contribui și amenințările cu excluderea primite din partea Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraţilor, familia europeană din care fac parte social-democrații, spune Gelu Duminică. 

O ipoteză lansată de Duminică pentru nemobilizarea partidelor este că referendumul a fost un test pentru a vedea puterea politică de mobilizare a Bisericii Ortodoxe, apropiată de PSD, dar și a cultelor neoprotestante, apropiate de PNL, în vederea următoarelor alegeri. 

De altfel, PSD a dat vina pe BOR pentru eșecul referendumului, prin vocea deputatului Cătălin Rădulescu, care a spus că nu înțelege cum Biserica „n-a reușit să scoată 30%, noi fiind 87% ortodocși și creștini“. 

Referendumul pentru familie, în cifre

3.778.716 dintre românii cu drept de vot în țară au mers la urne – 20,41% 

 „Da“: 3.461.581 de români – 91,61%

 „Nu“: 242.671 de români – 6,42%

 Voturi nule: 74.4141,97%

126.239 dintre românii din Diaspora înscriși în registrul electoral au mers la urne

 Italia – 27.433 de români (58 de secții de votare)

 Spania – 19.502 români (48 de secții de votare)

 Marea Britanie  - 19.326 de români (19 secții de votare)

  Pragul pentru validare: 30%, adică prezența la vot a 5.685.517 de români

Citește întreaga analiză despre eșecul referendumului familiei

Credincioșii, surzi la apelul Bisericii Ortodoxe

Mihai Gheorghiu, grijuliu cu Securitatea

Ce șanse are pe scena politică un partid conservator


Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.