Mai mult, în 2018, statul de drept a fost atacat în permanență. Acestea sunt câteva dintre concluziile raportului agenției UE care vizează respectarea drepturilor omului în România.
Pentru prima oară din 2008, de când Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) scrie rapoarte despre situația drepturilor omului din statele membre, sunt menționate în analiză atacurile asupra justiției și slăbirea statului de drept din România.
„Situația statului de drept din România continuă să stârnească îngrijorări în 2018, din cauza măsurilor legislative și a impactului acestora asupra independenței puterii judecătorești“, arată FRA, în raportul publicat anul acesta.
Experții europeni trec în revistă îngrijorările exprimate de Parlamentul European, atenționările GRECO și ale Comisiei de la Veneția, dar și propunerea aleșilor europeni de a lega acordarea de fonduri europene de respectarea statului de drept.
Deși este o premieră, nu ar trebui să ne surprindă observațiile FRA, explică, pentru Newsweek România, Romanița Iordache, care coordonează echipa de experți independenți a Agenției în România.
„Experții FRA au decis să includă în raportul comparativ și independența puterii judecătorești și să discute această temă în raport cu Ungaria, România și Polonia; acest lucru arată gradul de îngrijorare al acestora, dar și că înțeleg un lucru de bun-simț: nu putem să discutăm despre drepturi fundamentale în lipsa statului de drept“, arată Romanița Iordache, care este expert independent pentru FRA din 2008.
De la preluarea puterii, în 2016, Coaliția PSD-ALDE a dus un război constant cu statul de drept: a adoptat ordonanțe controversate (precum celebra OUG 13, care a scos în stradă sute de mii de români), a modificat legile justiției, Codul Penal, a promulgat legea „grațierii mascate“, prin care mii de deținuți care săvârșiseră infracțiuni cu violență au fost eliberați condiționat (între ei, tâlhari și violatori) și a înființat o secție de investigare a magistraților, văzută drept un instrument de intimidare al acestora.
Citește și: Testamentul lui Dragnea - Anii negri ai Justiției în epoca lui „Daddy“
30 la sută dintre romi trăiesc în case fără apă curentă
Raportul FRA atrage atenția că autoritățile române nu au reușit să integreze romii în societate, așa cum a recomandat Comisia Europeană încă din 2012, dar și că „familiile rome sunt adesea evacuate, casele lor sunt demolate, iar ONG-urile acuză autoritățile că nu respectă legea, nu oferă preavize de evacuare și nici alternative pentru locuire“.
De altfel, doar în Capitală, în ultimii cinci ani, au avut loc 585 de evacuări forțate, a arătat Jandarmeria Română, într-o statistică trimisă la solicitarea Newsweek România.
La o evacuare pot fi date afară din casă și câteva zeci de persoane. Mulți dintre cei evacuați erau de etnie romă. La sfârșitul anului trecut, era disponibilă o singură locuință socială, la cele peste 10.000 de cereri depuse la primăriile de sector.
Raportul mai arată și că „cel puțin o treime dintre romi trăiește în case fără apă curentă, iar aproape jumătate nu are o toaletă sau o baie în casă. Majoritatea copiilor romi povestesc că sunt hărțuiți verbal sau fizic la școală“.
52 de sesizări de discriminare pe baza etniei a primit Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) anul trecut. Cinci dintre ele erau pentru împiedicarea dreptului la educație, iar 28 pentru încălcarea demnității.
Citește și: Evacuații. Fără casă, fără șansă, doar iarnă
De trei ori mai multe mame minore decât media europeană
Cifrele sunt dramatice și în ceea ce privește sărăcia copiilor: România și Bulgaria sunt primele în clasamentul sărăciei, cu 42 la sută dintre copii aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială, dublu față de rata medie la nivel european, care este de 24 la sută, arată FRA.
De asemenea, potrivit datelor World Vision din 2018, unul din 11 copii din mediul rural merge la culcare fără să ia cina, iar jumătate dintre copiii din mediul rural sunt obligați să abandoneze școala, pentru că familia nu-i mai poate întreține.
Un alt studiu, al Salvați Copiii, arată că, anual, una din 15 fete cu vârste între 16 și 19 ani se căsătorește, iar 740 de fete devin mame înainte să împlinească 15 ani, adică 34 dintr-o mie. Mai rău decât noi stau doar Bulgaria și Georgia, cu 40 și 47 de nașteri la mie (media europeană este de 11 la mie).
Și mortalitatea infantilă rămâne în România o problemă gravă: 6,7 la mie din copiii sub un an mor, în vreme ce media europeană este de 3,6 la mie.
Citește și: Copilărie neagră. 3% dintre copiii români merg la culcare flămânzi
Nici situația persoanelor cu dizabilități din România nu este mai bună: raportul FRA amintește despre „eșecul Consiliului de Monitorizare a Implementării Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, care a fost politizat și care refuză colaborarea cu societatea civilă“.
Citește și: Consiliul de Monitorizare, o palmă peste obrazul oamenilor cu dizabilități
Newsweek România a arătat că, încă din 2017, PSD l-a pus în fruntea Consiliului pe Florinel Butnaru, un inginer auto. În raportul instituției pe 2018 nu se suflă niciun cuvânt despre decesul a 1.260 de copii și adulți cu dizabilități aflați în grija statului.
În schimb, FRA apreciază inițiativa Autorității pentru Persoane cu Dizabilități de a desființa centrele rezidențiale, pusă în dezbatere publică anul trecut.
Citește și: Fără bani pentru persoanele cu dizabilități - „Încercăm să-i ținem cât ne-om permite“
Persoanele cu dizabilități reprezintă una dintre categoriile vulnerabile care au avut cel mai mult de suferit în timpul guvernării PSD-ALDE, după ce plata indemnizațiilor pentru cei cu dizabilități și pentru asistenții personali a fost scoasă din bugetul central, oamenii fiind lăsați la mâna primarilor, care spun că nu vor mai avea bani pentru ei, din a doua jumătate a anului.
Laude cu măsură pentru combaterea violenței domestice
Raportul FRA laudă România pentru progresele din domeniul combaterii violenței domestice, vorbind despre aplicarea ordinului provizoriu de protecție, dar și despre legea care sancționează hărțuirea sexuală și psihologică, precum și despre completarea legii privind combaterea violenței domestice, care stipulează că „obiceiul, cultura, religia, tradiția și onoarea nu pot fi considerate drept justificare pentru niciun tip de acte de violență“.
Citește și: Bătaia este încă „ruptă din rai“ în familiile românești
Jurista Romanița Iordache, alături de ambasadorul american Hans Klemm și avocata Iustina Ionescu. Ele au fost premiate, anul acesta, de Ambasada SUA la București, pentru că apără drepturile persoanelor LGBT. Expertele au pledat cazul Coman-Hamilton la CJUE
Pe de altă parte, în primăvara acestui an, a fost închis singurul centru din București deschis non-stop care adăpostea victime ale violenței domestice, deschis în parteneriat public-privat.
Primăria Capitalei a motivat mai întâi că nu mai sunt fonduri, apoi că are propriile centre.
Citește și: Cum le lasă Gabriela Firea pe femeile abuzate fără singurul centru în regim de urgență din București
Protest față de închiderea singurului centru pentru victimele violenței. Ce spune Firea
Cazul Coman: Câștig la CCR, poticnire la instanță
FRA analizează și cazul cuplului gay româno-american, format din Adrian Coman și Clai Hamilton, trecând în revistă decizia Curții Constituționale a României de anul trecut: „Bucurându-se de dreptul la viaţă privată și de familie, persoanele de același sex, care formează cupluri stabile, au dreptul de a-și exprima personalitatea în interiorul acestor relații și de a beneficia de o recunoaștere legală și judiciară a drepturilor și îndatoririlor corespunzătoare“.
CCR s-a pronunțat după decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a arătat că și cuplurile de același sex trebuie să se bucure de libera circulație în UE, asemeni cuplurilor heterosexuale.
În ciuda deciziei CCR, cazul trenează la Judecătoria Sectorului 5, unde s-a întors dosarul în care românul cere drept de reședință pentru soțul său, în baza căsătoriei încheiate în Olanda. Cei doi așteaptă o decizie încă din 2013.
Citește și: VIDEO Șapte cupluri de același sex au dat România în judecată la CEDO
O recomandare pe care o face un alt raport, recent lansat de Secretariatul Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), este ca statul român să adopte o lege prin care să protejeze și cuplurile de același sex.
Proiectul privind legalizarea parteneriatelor civile în România a fost respins în Senat, în primăvară, iar de atunci se află în comisii, la Camera Deputaților.
Citește și: PSD îngroapă legea parteneriatului civil. Șerban Nicolae: Nu răspunde nici unei nevoi sociale
ECRI mai atrage atenția statului că trebuie să elaboreze o metodologie pentru polițiști, procurori și judecători în cazurile motivate de ură, dar și să rezolve problema subraportării cazurilor de violență asupra persoanelor vulnerabile, mai ales LGBT și de etnie romă.
Ultimele observații ale ECRI pleacă de la o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului din 2016 (M.C. și A.C. împotriva României), în care statul român a fost condamnat pentru complicitate cu agresorii, în cazul a doi tineri gay bătuți în metrou, după o paradă LGBT, la București, în 2006. Cazul a fost clasat de autorități, pe motiv că s-au prescris faptele.
