Reorganizarea României ar viza 2.000 de comune care ar dispărea ceea ce implică concedierea a mii de bugetari. Locuitorii ar urma să fie puși pe drumuri pentră că noua primărie ar fi mult mia departe.
Reorganizarea României a fost un subiuect prea fierbinte pentru politicieni. Au existat mai multe propuneri de la comasarea județelor, la desființarea de localități. Cea din urmă propunere a vizat desființarea comunelor care au sub 5.000 de locuitori.
Regionalizare: 2.000 de localități ar dispărea, mii de bugetari concediați
„Redefinirea noțiunii de comună ca localitate cu cel puțin 5.000 de locuitori și oraș cu cel puțin 10.000 de locuitori. Totodată toate instuțiile ar trebuie să fie grupate. Reorganizarea administrative propusă de Camera Națională după modelul curților de apel ar aduce reale economii”.
În acest moment, în România numărul comunelor care au între 3.000 și 5.000 de locuitori este de aproximativ 2.300. În medie o comună cu 5.000 de locuitori are 25 de angajați. Newsweek a publicat recent faptul că Crevedia, comună cu 7.500 de locuitori, are 32 de angajați.
Astfel, dacă s-ar desființa comunele cu sub 5.000 de locuitori, ar fi dați afară peste 55.000 de angajați.
O altă problemă delicată și un motiv pentru care politicienii s-au ferit să facă regionalizarea este aceea că, prin desființarea comunelor, mulți locuitori vor fi nevoiță să meargă în cel mai apropiat oraș sau într-o altă comună ca să își plătească dările.
Citește și: EXCLUSIV Primarul din Crevedia, unde s-a produs explozia GPL, își crește salariul cu 6.000 lei/lună
Numeroase primării de la țară nu pot să își plătească utilitățile
"În ţara noastră, există circa 200 de oraşe mici şi aproximativ 1.200 de comune care se confruntă cu o presiune financiară considerabilă. Acestea sunt nevoite să apeleze la bugetul de stat pentru a putea face faţă costurilor de funcţionare din cauza veniturilor locale insuficiente.
Cu alte cuvinte, cheltuiesc mai mult decât produc şi extind problemele lor în corpul deja greoi al administraţiei statului. Mai mult decât atât, în peste jumătate din administraţiile locale, veniturile nu reuşesc să acopere nici măcar cheltuielile cu salariile.
Acesta este un semn că multe dintre comunităţile noastre luptă pentru a se menţine pe linia de plutire", a afirmat Adrian Veştea, la conferinţa cu tema "O perspectivă critică asupra rolului educaţiei în incluziunea şi rezilienţa financiară în România".
Citește și: Primăriile au rămas fără bani în ultimele luni și cer Guvernului majorarea taxelor și impozitelor
