România rămâne țară sursă a traficului de ființe umane și în 2018, iar țările în care victimele sunt exploatate rămân aceleași (adică Germania, Italia, Spania, Marea Britanie), arată o analiză publicată marți de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP).
Traficanții, în principal români, cu antecedente penale, preferă victimele minore, pentru că sunt mai ușor de recrutat și de exploatat, iar cele mai multe sunt racolate „în scopul practicării de bunăvoie a prostituției, de obicei sub paravanul ofertelor adresate clienților, prin intermediul Internetului, pentru servicii de masaj sau escortă”, arată analiza ANITP.
Jumătate dintre victimele aflate în evidențele autorităților au fost exploatate în țară (244 de victime, din care 212 exploatate sexual), iar traficanții care și-au dus victimele peste graniță au ales Marea Britanie (144 de victime, din care 66 exploatate prin muncă), Germania (51 de persoane, din care 32 exploatate sexual), Italia (43 de victime, din care 16 exploatate sexual), Spania (22 de victime, din care 15 exploatate sexual).
Primele trei județe din care provin victimele sunt Bacău, Dolj, Galați.
Peste 73 la sută dintre victimele traficului de ființe umane în 2018 au fost femei: 363 de femei, față de 134 de bărbați.
Din cele 497 de victime identificate de autoritățile române anul trecut, 212 sunt copii, iar 285 sunt adulți.
În 2018, procurorii DIICOT au trimis în judecată 289 de inculpați pentru trafic de ființe umane, care au exploatat 302 victime.
Citește și: DIICOT: 105 persoane, trimise în judecată în 2019 pentru trafic de ființe. 65 de victime sunt copii
Cele mai multe victime (268 de oameni) provin din mediul rural – 53,9 la sută, 211 victime din mediul urban, iar 18 din București.
Cele mai multe victime au fost racolate din Bacău, Dolj, Galați, Călărași, Vrancea, Prahova, Constanța, Sibiu, Bihor și București. Județele în care victimele au fost racolate sunt și județele în care victimele au fost traficate, excepție făcând județul Sibiu. „Această realitate statistică indică o concentrare geografică a activității infracționale, dar și o rată crescută a vulnerabilității victimelor, în rândul populației aflate în condiții de risc”, atrage atenția analiza.
67,4 la sută dintre victime sunt exploatate sexual (335 de persoane), 20 la sută sunt obligate la muncă forțată (100 de persoane), 26 de oameni au fost obligați să cerșească, iar în cazul a 27 de victime, tentativa de exploatare a eșuat.
Analiza ANITP atrage atenția că și în 2018 s-au păstrat formele „clasice” de exploatare a victimelor: exploatare sexuală, prin muncă, constrângerea la săvârșirea de infracțiuni „mărunte”; victimele sunt obligate să și cerșească. La fel ca și în celelalte țări europene, și în România, exploatarea sexuală este scopul principal al traficului de ființe.
„Persoanele din mediul rural sunt mai degrabă vulnerabile la anunțurile în presa scrisă privind locuri de muncă, în timp ce persoanele din mediul urban sunt mai degrabă vulnerabile la recrutarea pe Internet și anunțuri cu locuri de muncă în mediul on-line. În cazul copiilor victime, constatăm: insuficientă supraveghere, îndrumare și control parental, relații de comunicare și atașament disfuncționale, între mamă și fiică, dorința de independență financiară a copiilor, influența negativă a unui anturaj nepotrivit”, susține analiza ANITP.
