„Borduriada” lui Băluță și Negoiță lasă bucureștenilor mai puțin aer curat. Copacii au dispărut

De asemenea, el a pomenit de înlocuirea de borduri.

Lărgirea trotuarelor nu înseamnă regenerare urbană

"Prea des în ultima vreme, în Bucureşti, diverselor proiecte de investiţii li se pune eticheta de regenerare urbană, deşi nu e neapărat regenerare urbană", a spus Suditu.

De vreun an de zile, în Sectorul 3, primarul Robert Negoiţă pune peste tot pavele, lărgind trotuarele, în detrimentul spaţiului verde. De mai multe luni, şi primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă, a preluat metoda, făcând de asemenea trotuare cu rânduri de copaci pe mijloc.

Copacii respectivi au fost anterior pe spaţiul verde, care a dispărut, în urma lucrărilor edilitare de presupusă regenerare urbană.

Citeşte şi: Nicuşor Dan scoate palmierii puși de Robert Negoiţă pe domeniul public. Au fost luați din Bulgaria

Regenerarea urbană presupune un set de acţiuni, de politici publice, de investiţii, de schimbări legislative, de concurs de soluţii, de teritorii bine delimitate, care sunt în degradare, care nu funcţionează foarte bine, explică expertul din primăria Generală, conform Agerpres.

"Iar picătura aceea de politică publică, de investiţii, de transformare să aducă cel puţin două din trei beneficii: de natură fizică - transformare fizică a acestora; de natură economică - activitatea economică să se schimbe; respectiv de natură socială. (...)

Nu e regenerare urbană în momentul în care lărgeşti trotuarele, luând din spaţiul verde, pui bariere... Şi acum vorbesc despre lucruri foarte concrete: trotuarele, care sunt spaţii publice şi care sunt administrate de o anumită entitate, să zicem PMB, le iei în administrare temporară, în perioada lucrării, şi le transformi în spaţii private, pentru că ai pus bariere", a precizat el.

Citeşte şi: DNA investighează contractele atribuite de Robert Negoiţă, la terasele de pe Cheiul Dâmboviţei

Bogdan Suditu a menţionat că în cazul zonelor industriale abandonate sau al periferiilor care s-au dezvoltat haotic în ultimii ani este necesară o acţiune concertată, publică şi privată, bine organizată, în vederea regenerării.

"Deja e mult mai bine decât acum un an, decât acum trei ani, decât acum cinci ani - discutăm tot mai mult despre ceea ce înseamnă regenerare urbană.

Utilizăm tot mai corect termenii şi ducem proiectele publice către ideea de regenerare urbană, în aşa fel încât o balustradă costisitoare din sticlă de-a lungul Dâmboviţei să nu fie vândută publicului ca regenerare urbană, când, de fapt, nu este regenerare urbană.

Vizat, tot culoarul Dâmboviţei

Ci, din contră, dacă gândim întreg culoarul Dâmboviţei, ca pe un culoar de regenerare urbană - şi nu doar firul apei, de la Apele Române, nu doar taluzurile, tot de la Apele Române - ci şi viaţa urbană, de pe o parte şi alta, cu toate culoarele sale şi conexiunile sale verzi, atunci vorbim cu adevărat despre regenerare urbană", a spus el.

Suditu a subliniat că, în decembrie 2022, a fost adoptată Ordonanţa de Urgenţă nr. 183, care face referire la finanţarea cu prioritate a proiectelor de regenerare urbană, din fonduri europene.

"În exerciţiul financiar anterior, regenerarea urbană însemna gazon peste tot şi, eventual, transformarea pavelelor şi a bordurilor. Asta a fost regenerarea urbană, dar nu e regenerare urbană.

Variantele sunt multe

Proiectul respectiv spune foarte clar, pe de o parte cum se delimitează perimetrele, cum se constituie proiectele, care sunt etapele şi care sunt măsurile.

Este ca într-un meniu a la carte, în care ai foarte multe variante, din care tu le alegi pe cele mai potrivite, dar din care un set anume este obligatoriu, ca să fie regenerare urbană: şi transformare fizică a locului, şi transformare economică (...) şi în toate proiectele respective sunt oameni. Nu sunt zone goale, frumoase şi betonate", a susţinut acesta.