UPDATE ora 18.00: Peste o mie de oameni participă, la această oră, la marșul LGBT din Capitală.
---
Marșul Bucharest Pride, la care participă atât persoane din comunitatea LGBTI, cât și persoane hetero, are loc, anul acesta, în contextul în care, la începutul săptămânii, șapte cupluri gay au dat România în judecată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), pentru a li se recunoaște relația de familie.
„Cuplurile din comunitate sunt în continuare lipsite de protecţie juridică, în ciuda faptului că anul trecut Curtea Constituţională a României a confirmat dreptul lor la viaţă privată şi de familie. Legiuitorii afirmă, în mod fals, prin vocea Parlamentului sau a Guvernului, că nu există o nevoie socială pentru reglementarea parteneriatului civil. Aşteptăm în stradă miile de familii LGBTQIA+ din Bucureşti şi din ţară, ca să cerem împreună drepturi egale”, a declarat directoarea Asociației Accept, Teodora Roseti.
Citește și: Raportul european FRA: România, eșec în respectarea drepturilor omului
Marșul Bucharest Pride, organizat de Asociația Accept din 2005, începe la ora 17.00 și se desfășoară pe traseul Calea Victoriei - bulevardul Elisabeta - Universitate (zona statui).
Anul trecut, peste 7.000 de oameni au participat la Bucharest Pride.
În fiecare an, în aceeași zi când are loc marșul LGBTI, este organizat și „Marșul Normalității”, al reprezentanților extremei drepte. În trecut, au existat incidente violente, când extremiștii au atacat participanții la gay pride. Anul acesta, câteva sute de oameni au scandat, la „Marșul Normalității”, „Opriţi atacul asupra inocenţei copiilor” şi „STOP parteneriatelor, căsătoriilor, adopţiilor homosexuale”.
Citește și: VIDEO Șapte cupluri de același sex au dat România în judecată la CEDO
În Parlament au fost depuse două proiecte privind legalizarea parteneriatului civil, care poate fi încheiat de cupluri heterosexuale și de cupluri de același sex. Cele două proiecte de lege au fost respinse in Senat, iar acum se afla in dezbatere la comisii în Camera Deputaților.
Inițiativa a apărut în toamna anului trecut, după invalidarea referendumului pentru familie, care urmărea modificarea definiției familiei în Constituție (întemeierea prin căsătoria dintre un bărbat și o femeie, n.r.), și după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a recunoscut viața de familie a cuplurilor de același sex.
Citește și: Adrian Coman: Parada gay arată celorlalţi că diversitatea noastră nu produce suferinţă nimănui
Decizia CCR a venit după o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în același caz, în care a arătat că persoanele de același sex căsătorite se bucură de aceleași drepturi ca și persoanele căsătorite de sexe diferite, în țările membre ale Uniunii Europene, în ceea ce privește libera circulație. Românul Adrian Coman ceruse instanței din România să acorde dreptul de ședere soțului său, americanul Clai Hamilton, în baza căsătoriei încheiate în Belgia în 2010.
Citește și: Decizie istorică: CCR recunoaște viața de familie în cazul românului gay căsătorit cu un american
