Cu un an în urmă, cazul fetiței, crescută de o asistentă maternală din Baia de Aramă și refuzată la adopție de peste 100 de familii, a făcut înconjurul țării.

Citește și: Final în cazul Sorina. Cine și cum a jucat ping-pong cu viitorul unei fetițe

„Orice copil trebuie să aibă garantat dreptul la o familie permanentă”

Newsweek România: Ce mai faceți și ce mai face Sorina? S-a adaptat în Statele Unite?

Ramona Săcărin: Mulțumim, suntem bine cu toții. Ne bucurăm deja de vară, săptămâna asta s-a încheiat anul de școala și ne-am făcut planuri pentru vacanță, pentru camp (tabără), așa încât să petrecem o vară cât mai liniștită, în care să ne bucurăm unii de alții. 

Sorina a devenit imediat o parte din familie. S-a adaptat imediat la noua ei viață, unde a înțeles cât de important este să ai încredere în tine, să îți propui să realizezi ceva și să faci tot ce poți pentru a îndeplini ce ți-ai propus. Este fericită și înflorește văzând cu ochii.

I s a schimbat lumina din priviri, este încrezătoare, curajoasă și știe că, orice încearcă să realizeze, noi suntem aici să o susținem. Este pasionată de instrumente muzicale, merge la o școala de muzică, cântă la pian, a terminat nivelul de începători și deja lucrează la nivelul 1.

Practică zilnic și citește cântece noi după note. Pentru că Ava, fetița noastră cea mare, cânta la violoncel în orchestra școlii, Sorina a dorit să învețe și ea un instrument, ca să poată intra în orchestră, așa că, din decembrie, ia și lecții de vioara. Suntem mândri de ea, a învățat engleză foarte repede. Sorina nu doar că s-a adaptat într-un an, a înflorit pur și simplu.

Ce își dorește acum Sorina, ce îi place cel mai mult în SUA, cum se înțelege cu frații ei? 

Sorina se înțelege bine cu fratele și sora ei. Ava o ajută mult cu pianul și vioara, o ajută când are nevoie pentru școală, merg împreună cu bicicletele și la piscină și încearcă amândouă să mă convingă să mai adoptăm încă o pisică, un iepure... noi având deja doi câini și trei pisici.

Sorina și Adam au o relație extrem de specială și se ajută unul pe altul, când cu engleza, când cu româna. Toți trei copiii sunt foarte apropiați și se iubesc mult unul pe altul. 

Ați întâmpinat vreo problemă de când ați ajuns cu ea în SUA? Cum decurge monitorizarea post-adopție? Ați mai avut dificultăți cu autoritățile române?

Nu am avut nici un fel de problemă după ce am ajuns cu Sorina acasă. Și ea și noi ne-am relaxat și ne-am intrat în normal - cu școală, serviciu, activități extrașcolare și weekenduri în familie sau cu prietenii.

Sorina a fost extrem de impresionată de cât de mulți și de buni sunt toți prietenii noștri aici.

Monitorizarea post-adopție a decurs firesc, conform legii, un angajat al serviciului social de protecție ne vizitează la fiecare trei luni, pentru a verifica starea Sorinei de sănătate, adaptarea și integrarea ei în familie, școală și societate. Până acum, am avut patru astfel de vizite, iar rezultatele monitorizării sunt trimise autorităților române.

(N.R. În luna ianuarie, șefa Autorității Naționale pentru Protecția Copilului, Mădălina Turza, a declarat, în legătură cu aceste rapoarte, că „Sorina este foarte bine, a fost integrată, începe şcoala, are prieteni, lunar asistenţii sociali din SUA trimit spre Ambasadă fotografii şi informaţii despre ea”.)

Cum priviți acum, la un an distanță, tot ce s-a întâmplat, când ați venit să o luați pe Sorina în SUA? 

După un an, mă uit cu detașare la toată tevatura prin care am trecut. Avem foarte mulți prieteni și multe rude în România, care au fost șocați să vadă prin ce am trecut și au suferit împreună cu noi. De dragul lor și al multor oameni de bun-simț din România, sperăm să se schimbe lucrurile, așa încât nici un copil adoptat și nici o familie adoptivă să nu mai treacă vreodată printr-o astfel de situație.

Ați mai venit în România? Familia Șărămăt a mai încercat să vă contacteze? 

Nu am venit în România și nici nu avem în plan pentru anul ăsta, sunt multe restricții de călătorie din cauza Covid. La acest moment, nu avem nici un fel de relație de comunicare cu familia fostului asistent maternal. 

Când ați demarat procesul de adopție, v-ați fi imaginat că lucrurile vor decurge cu telejustiție, cu manipulări, cu acuzații de tipul traficului de organe și cu discurs de tipul „străinii care ne iau copiii”? De ce credeți ca au existat aceste manipulări? Ce v-a șocat cel mai mult în perioada de la adopție până când ați reușit să plecați cu Sorina din țară? 

Când am demarat procedura de adopție, am anticipat un proces stufos cu multe acte, multe vizite de verificare, mult sacrificiu de timp și energie. Uitasem această mentalitate românescă despre „străinii care ne iau copiii” sau credeam că nu mai există, mai ales că nici nu eram străini.

Despre toată manipularea și „fake news” din jurul unei adopții cred că există o categorie de pseudojurnaliști, plătiți de instituții de media să execute o agendă, să servească oamenilor un senzațional fabricat, prin care le arată că judecătorii și procurorii sunt răi și ne dau copiii străinilor, așa cum ne bagă și „șefii cinstiți“ la închisoare.

Este mult mai greu să faci o presă care își menține funcția educativă, care prezintă realitatea sau toate perspectivele, când materialele de senzațional și care fac apel la emoție negativă prind atât de ușor la o categorie destul de largă.

În România, Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului demarează o campanie de încurajare a adopțiilor. Dvs. i-ați sfătui pe alți oameni sa adopte un copil? De ce? 

Sunt extrem de bucuroasă că autoritatea națională desfășoară o astfel de campanie de încurajare a adopțiilor. Mi se pare esențială o schimbare de mentalitate, în a înțelege că a bloca un copil în sistemul temporar de protecție (familia asistentului maternal) nu este echivalent cu a reprezenta interesul superior al copilului.

Orice copil, indiferent de conjunctura mai mult sau mai puțin favorabilă în care s-a născut, trebuie să aibă garantat dreptul la o familie permanentă.

Sorina este mândră că o cheamă ca pe noi. Este bucuroasă când lumea îi spune că seamănă cu soțul meu, cu tatăl ei, și că face parte dintr-o familie mare, stabilă, unită și fericită.

Cunosc personal familii care sunt în proces de adopție din România și fac tot ce pot să le susțin moral. Vreau să le transmit tuturor celor care se gândesc să-și deschidă inima să adopte un copil sau care sunt deja în proces de adopție tot respectul nostru și să fie convinși că fericirea familiei lor se va tripla.

Cazul Sorina, o poveste fără sfârșit. Familia fostei asistente maternale a depus cerere de revizuire a adopției

Acum un an, pe rețelele de socializare a apărut un clip șocant cu o fetiță care plânge în timp ce este luată de o procuroare dintr-o familie. Dacă, inițial, toți cei care au văzut filmarea au crezut că este vorba despre un abuz, realitatea era cu totul alta.

Ceea ce se întâmplase de fapt era că, în urmă cu o lună, fetița, Sorina, pe atunci de opt ani, fusese adoptată de o familie de români stabilită în America, familia Săcărin. Instanța pronunțase o hotărâre definitivă.

Tot atunci, asistenta maternală (AMP) Mariana Șărămăt, care o îngrijise de la un an, rămăsese fără atestatul de AMP, pentru că refuzase să dea copilul familiei Săcărin, pe motiv că fetița s-ar fi opus adopției.

Din rapoartele Poliției aflam, însă, că fetiței i se spusese că va fi luată pentru a-i fi prelevate organele. Mai mult, Mariana Șărămăt susținuse că încercase și ea să adopte copila, însă Protecția Copilului îi transmisese că fetița nu este adoptabilă. Cu toate acestea, Mariana Șărămăt semnase două declarații în care spunea că nu vrea să adopte copilul.

Citește și: Cazul fetiței din Mehedinți. Faptele din spatele unor jumătăți de adevăruri

Cazul nu s-a tranșat doar în instanță: după pronunțarea definitivă a adopției și preluarea fetiței din familia Șărămăt, a devenit instrument de manipulare la televiziunile apropiate Puterii de atunci, PSD-ALDE, fiind folosit pentru a întreține retorica potrivit căreia România este o „republică a procurorilor” (Călin Popescu Tăriceanu).

Mai mult, în scandal s-a implicat și procurorul general interimar de atunci, actual prim-adjunct al procurorului general, Bogdan Licu, care a depus o cerere pentru revizuirea adopției (anularea), dar și emiterea unei ordonanțe președințiale pentru ca fetița să aibă interdicție de a părăsi România, până când Secția Specială nu analizează modul în care fetița a fost preluată din familia asistentei maternale și dată familiei adoptive.

Citește și: ANALIZĂ Post-Sorina. Peste 200 de atestate ale asistenților maternali, retrase în ultimii cinci ani

Ce a rămas pe dinafară în tot acest scandal a fost interesul superior al copilului. Sorina fusese declarată copil greu adoptabil, după ce fusese respinsă la adopția internă de 122 de ori. Deși exista o hotărâre definitivă de adopție, în urma manipulărilor aruncate în spațiul public, o parte a României cerea, prin proteste, anularea adopției și întoarcerea copilei la familia asistentei maternale.

Ceea ce pierdea din vedere această parte a protestatarilor, care strigau „Sorina, noi vom lupta, traficanții nu te ia” (sic!), era că Mariana Șărămăt nu mai era asistentă maternală, iar dacă adopția s-ar fi desfăcut, Sorina ajungea direct într-un centru de plasament.

Sorina și mama ei, Ramona Săcărin. Imagine transmisă Newsweek România de către familia Săcărin, publicată cu acordul acesteia.

La un an distanță, pe rolul instanțelor de judecată sunt mai multe dosare penale, a declarat, pentru Newsweek România, avocata familiei Săcărin, Diana Gavra.

Astfel, se judecă o cerere de anulare a adopției, depusă de familia fostei asistente maternale Mariana Șărămăt, dar și plângerea familiei Săcărin împotriva familiei Șărămăt, pentru lipsire de libertate și rele tratamente aplicate minorului (plângerea în baza căreia procuroarea Maria Pițurcă a luat copila de la Baia de Aramă, n.r.), o altă plângere pentru ultraj (procuroarea Pițurcă ar fi fost lovită cu o cană de bere, atunci când s-a dus să o ia pe Sorina).

Familia Săcărin a formulat o serie de plângeri: „Statul român trebuie să răspundă și pentru lipsirea de libertate, ei au fost blocați în țară cu fetița, au fost tot felul de plângeri și acțiuni care s-au dovedit că sunt neîntemeiate și pe care instanțele le-au respins, pentru faptul că li s-a luat pașaportul, fără nici un fel de temei, pentru faptul că le-a fost lezată reputația, demnitatea, viața de familie”, a explicat avocata familiei.

Astfel, familia Săcărin a reclamat Consiliul Național al Audiovizualului, pentru că nu a monitorizat modul în care se relata despre fetiță – CNA a amendat cu câte 5.000 de lei posturile Antena3, România Tv, B1 Tv, Realitatea Tv și KanalD. Totodată, familia Săcărin a depus o plângere contra familiei Șărămăt, pentru hărțuire.

Pentru prejudiciile create, familia a cerut reparații morale instituțiilor statului, comparabile cu cele din cazul defăimării la Antena 3 a fostei șefe DNA și a precizat că, „dacă nici în acest caz, atât de mediatizat, nu pot fi trase la răspundere instituțiile care au acționat defectuos sau nu au acționat, atunci nu putem vorbi despre un stat de drept; în condițiile în care statul român nu va fi în stare să sancționeze toate aceste derapaje, sigur că ne vom adresa și instanțelor europene - Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO)”, a mai declarat avocata familiei, pentru Newsweek România. 

La rândul ei, familia Șărămăt întreține, prin Facebook, teoriile conspirației. Avocatul familiei Șărămăt a publicat, pe contul său de Facebook, un text în care susține din nou teoria „testării biomedicale” fiind preluat de Sputnik. Au apărut, pe Facebook, și mai multe grupuri „Uniți pentru Sorina”, care promovează aceleași teorii.

În prezent, familia Săcărin și familia Șărămăt nu au nici un fel de dialog.