Familia românească, în Barometrul de Gen: Cine are grijă de copii și cine este „capul familiei”

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 17.05.2019 - 18:28

Românii sunt în continuare conservatori. În proporție de 80 la sută, consideră că treburile casnice sunt apanajul femeilor, iar 42 la sută dintre româncele intervievate își petrec timpul liber călcând, spălând sau gătind, arată Barometrul de Gen 2018.

SHARE

Jumătate dintre români cred că bărbatul este în continuare „capul familiei”, dar și că femeia trebuie să-și urmeze soțul. Totuși, 80 la sută dintre respondenți cred că ambii părinți ar trebui să fie implicați în creșterea copiilor. Pe de altă parte, jumătate dintre ei cred că bărbații nu se pricep la crescut copii.

Deși procentele rămân de peste 50 la sută, numărul românilor care cred că femeile nu s-ar descurca într-o funcție de conducere a scăzut cu aproximativ 10 la sută, la fel ca și numărul celor care cred că este doar datoria bărbatului să aducă banii în casă.

O schimbare se înregistrează și în modul în care românii percep violența domestică, procentul celor care cred că „rufele se spală în familie” scăzând cu 15 la sută.

Mai mult, românii n-ar mai vota neapărat un președinte bărbat (73 la sută în 2000, față de 46,9 la sută în 2018).

Datele sunt cuprinse în „Barometrul de Gen. România 2018”, primul barometru publicat după anul 2000, reprezentativ la nivel național. Barometrul a fost realizat de FILIA și Centrul de Formare și Suport pentru o Societate Echitabilă, în colaborare cu IMAS, cercetarea fiind coordonată de profesoara universitară Laura Grunberg, de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, a Universității București.

Citește și: România, un dezastru social 

„În jurul sintagmei „ideologie de gen” pare că se reunesc grupuri foarte diverse de anti: fundamentaliști religioși, persoane care critică politicile identității și „tirania” corectitudinii politice, cei care contestă drepturile minorităților sexuale sau care sunt împotriva politicilor afirmative, educației sexuale în școli, drepturilor reproductive. Problema căsătoriei între persoanele de aceeași orientare sexuală pare să fie calul troian al dezbaterilor publice anti-egalitate de șanse, legalizarea acesteia fiind considerată un pas periculos, care va duce la distrugerea familiei și la sfârșitul speciei umane. Această mobilizare împotriva „ideologiei de gen” are câteva aspecte transnaționale remarcate de specialiști: Convenția de la Istanbul, căsătoria între persoane de același sex, educația sexuală în școli. Este, de asemenea, prezent un anume limbaj comun hiperbolizat, în care frica este exacerbată, iar egalitatea de gen este echivalată cu ceva deviant și patologic”, atrage atenția cercetarea. 

Amintim că, în ultimii ani, grupurile conservatoare reunite sub numele de „Coaliția pentru Familie” (devenit acum „Platforma Împreună”) au demonizat în mod repetat Convenția de la Istanbul, care se referă la setul de măsuri pe care o țară trebuie să le ia pentru eradicarea violenței domestice, motivând că urmărește, de fapt, transsexualizarea copiilor, temă reluată apoi și în timpul campaniei referendumului pentru modificarea definiției familiei în Constituție.

Citește și: Avortul. O nouă epocă pentru Decretul ceaușist 770?

Familia care ne dezbină. Despre referendumul din 6-7 octombrie


Afiș distribuit în timpul campaniei pentru referendumul pentru modificarea definiției familiei în Constituție, de anul trecut. Demersul a fost inițiat de Coaliția pentru Familie, un grup de organizații conservatoare. 

 

Bărbatul e încă șeful familiei pentru 70 la sută dintre români

„Bărbatul e capul familiei și femeia e stăpâna casei” și „Femeia trebuie să-și urmeze bărbatul” sunt afirmații cu care românii sunt încă de acord, însă nu în proporție de 80 la sută, cât arăta cercetarea din anul 2000.

Astfel, dacă 83 la sută dintre respondenți erau de părere că bărbatul este „capul familiei”, în 2000, în 2018, procentul a scăzut la 70 la sută. Scăderea este și mai mare în ceea ce privește afirmația „femeia este stăpâna casei”: 78 la sută dintre respondenți erau de acord cu această afirmație, în 2000, în vreme ce acum 51 la sută împărtășește această viziune.

Dacă 64 la sută dintre români cred că femeia trebuie să-și urmeze bărbatul (în scădere față de 2000, când procentul era de 78 la sută), numai 58 la sută dintre femei sunt în acord cu afirmația, față de 70 la sută dintre bărbați.

 

Violența domestică nu mai rămâne între patru pereți

Violența domestică, una dintre cele mai mari probleme în plan social în România, cu una din patru femei agresate de partener, nu mai este văzută de români o problemă privată – 35 la sută dintre respondenți considerau, în anul 2000, că soții ar trebui să-și rezolve singuri problemele, fără implicarea Poliției, față de 20 la sută în prezent, care cred că „rufele se spală în familie”.

Citește și: Cum le lasă Gabriela Firea pe femeile abuzate fără singurul centru în regim de urgență din București

 

Și femeile pot aduce bani în casă

Dacă, în 2000, peste 70 la sută dintre respondenți considerau că e datoria bărbaților să aducă banii în casă, în prezent, procentul a scăzut la 61 la sută. Mai mult, și procentul celor care consideră că „bărbații sunt mai capabili să conducă decât femeile” (54 la sută – de acord în anul 2000, față de 44,2 la sută de acord în 2018) și „femeile sunt prea ocupate cu treburile gospodărești și nu mai au timp pentru posturi de conducere” (68 la sută de acord în 2000, față de 44 la sută ăn 2018) este în scădere.

De asemenea, 43 la sută dintre respondenți considerau că femeile nu au încredere în forțele lor, în anul 2000, față de 30 la sută, în 2018. De asemenea, numărul românilor care cred că femeilor le este frică de responsabilități importante a scăzut în 2000 (45 la sută) față de 2018 (35 la sută).

 

Nu există discriminare, dar femeile nu obțin joburi pentru că sunt femei

O discrepanță în felul în care gândesc românii se referă la atitudinea față de discriminare: jumătate dintre români nu consideră că discriminarea de gen este o problemă în țară, dar 47 la sută dintre ei cred că, de multe ori, o femeie nu obține un loc de muncă doar pentru că este femeie. Și în ultimul Barometru de Gen, din anul 2000, românii răspundeau negativ în proporție de 50 la sută la întrebarea privind existența discriminării de gen în țară.

 

Susținem că vrem să creștem copiii împreună, dar credem că bărbații nu se prea pricep la crescut copii

80 la sută dintre respondenți consideră că ambii părinți trebuie să se ocupe de creșterea copiilor, însă 48 la sută dintre femei și 49 la sută dintre bărbați sunt de părere că bărbații nu pot crește copiii la fel de bine cum o fac femeile. „La modul general, se percepe nevoia parteneriatului sau se declară acest lucru, dar există o componentă puternică în ceea ce privește competențele percepute ale femeilor și bărbaților. Poate fi vorba despre lipsa unei percepții a distincției dintre maternitate ca experiență (nașterea) și maternitate ca muncă de creștere a copiilor”, potrivit cercetării. 

Citește și: Scandalul retragerii Strategiei de Educație Parentală din dezbaterea publică

 

Timpul liber, tocmai bun pentru ca femeile să facă treburile casnice

42,2 la sută dintre femei își petrec timpul liber făcând treburi casnice.În anul 2000, respondenții declarau în proporție de 80 la sută că de pregătirea mâncării, spălatul rufelor, curățenie, spălarea și călcarea hainelor ori spălarea vaselor se ocupă femeile.

În cercetarea din 2018, datele sunt oarecum similare:

- calcă rufe: 82 la sută dintre femei, față de 24 la sută dintre bărbați

- spală haine: 80 la sută dintre femei, față de 26 la sută dintre bărbați

- pregătesc mâncarea: 77 la sută dintre femei, față de 25 la sută dintre bărbați

- spală vasele: 73 la sută dintre femei, față de 25 la sută dintre bărbați

- fac curat în casă: 71 la sută dintre femei, față de 26 la sută dintre bărbați.

În doar 3,5 la sută dintre cazuri, ambii parteneri calcă haine, 7,4 la sută spală haine, 10 la sută gătesc.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.