Scandalul retragerii Strategiei de Educație Parentală din dezbaterea publică

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 07.08.2018 - 12:11

Părerile extrem de polarizate despre o strategie de educație parentală arată, încă o dată, clivajele existente la nivel social și imposibilitatea autorităților de a veni cu soluții la problemele cu care se confruntă copiii și părinții din România.

SHARE

Ministerul Educației a retras Strategia din dezbaterea publică, acum trei săptămâni, în urma presiunilor unor grupuri conservatoare, a cultelor religioase și a Academiei Române. Dezbaterea urma să dureze până în 10 iulie, dar s-a încheiat pe 5,odată cu retragerea de pe site a documentului. 

Strategia Națională de Educație Parentală 2018-2025 este „o creație a propagandei progresiste, care caută terenul potrivit pentru a face noi experimente sociale, pentru a educa o nouă generație în spiritul negării oricărei moșteniri culturale și a negării radicale a creștinismului“, este unul dintre mesajele transmise de Coaliția pentru Familie (CpF), un grup de ONG-uri conservatoare, care au ajuns în atenția publică după ce au militat pentru schimbarea definiției familiei în Constituție.

Cum vede Coaliția pentru Familie Strategia de Educație Parentală. FOTO: Facebook Coaliția pentru Familie 

Pe pagina de Facebook, CpF mai scrie că, „potrivit ideologiei de gen, părinții nu vor mai fi liberi să-și educe copiii conform propriilor standarde morale și religioase“, strategia Ministerului Educației „reprezintă o încercare abuzivă de a redefini din temelii familia“, este un „Barnevernet românesc“, „seamănă izbitor cu planul Vîșinski impus României după cel de-Al Doilea Război Mondial de ideologia sovietică“, este „un model de reeducare impus de think-tankuri ateiste“.

2,5 milioane de cursanți

Strategia Națională de Educație Parentală propunea ca părinții să facă educație parentală „începând din perioada timpurie a dezvoltării copilului, asigurându-se intervenția în domenii precum: mortalitate infantilă, separarea copiilor de familie, abandon familial, drepturile copilului, creșterea și îngrijirea copilului“. 

Proiectul își mai propunea să „vină în sprijinul dezvoltării unor principii esențiale ce vizează  promovarea drepturilor omului, respectul pentru diversitate și încurajarea egalității de gen“. După formarea educatorilor parentali, Ministerul Educației Naționale estima o alocare bugetară de peste 295 de milioane de lei pentru 2,5 milioane de părinți participanți la cursurile de educație parentală, în primul an de implementare. Educație parentală se face deja în țările membre UE. 

Citiți mai jos proiectul de strategie, retras de MEN din dezbaterea publică pe 6 iulie, după criticile primite de la Coaliția pentru Familie și Academia Română: 


„O lecție de manipulare ca la carte“, este replica Danielei Gheorghe, directoarea executivă a Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil, la poziția Coaliției pentru Familie.

 FONPC este unul dintre ONG-urile care au participat la elaborarea Strategiei de Educație Parentală și care și-au văzut munca din ultimii doi ani „rasă de pe site și din politicile ministerului“, cu aproape o săptămână înainte de expirarea termenului pentru consultări. 

Ministerul Educației a oferit Newsweek România, pentru decizia de retragere a documentului, explicația standard pe care a transmis-o și altor publicații: „Dat fiind feedback-ul colectat din partea persoanelor interesate, precum și necesitatea de a îmbunătăți proiectul de strategie, MEN nu își poate asuma în forma actuală acest document“.

„Feedback-ul colectat“, despre care MEN nu vrea să dea detalii, se referă la o serie de emailuri și scrisori trimise către minister de organizații din platforma Împreună, condusă de liderul Coaliției pentru Familie, Mihai Gheor­ghiu, dar și de Academia Română, sindicate și cultele creștine, care nu au avut critici legate de implementarea strategiei, ci s-au arătat consternați de un paragraf din introducerea proiectului privind definiția familiei.  

Paragraful care a stârnit mânia a fost: „Strategia națională de educație parentală are ca fundament abordarea teoretică conform căreia familia nu este inteligibilă ca realitate obiectivă, ea este mai degrabă un produs socio-cultural, «o constelaţie de idei, imagini şi terminologii», creată şi recreată permanent de practicile socio-culturale“.


Cum vede Coaliția pentru Familie Strategia de Educație Parentală. FOTO: Facebook Coaliția pentru Familie 

„Ăia pe care o să-i trăsnească Dumnezeu“

Daniela Gheorghe este încă surprinsă că un document în dezbatere a fost retras doar din cauza unor critici, fără să fie așteptate amendamentele. Directoarea FONPC povestește, pentru Newsweek România, că ea și colegii au primit amenințări, înjurături și blesteme, iar prin fața sediului organizației treceau oameni care șușoteau și spuneau că ei sunt „ăia“. „Ăia“ care „și-au pus în gând să-i educe pe părinții și copiii din această țară în spiritul ideologiei gender, al sexomarxismului“, pe care „o să-i trăsnească Dumnezeu“ și care „spală oamenii pe creier“, potrivit amenințărilor proferate de nemulțumiți, prin email.

Mesaje de amenințare primite de activiștii FONPC. ONG-ul a făcut o sesizare la CNCD, pentru instigare la ură. Mesaje puse la dispoziție reporterului Newsweek România de FONPC 

„Proiectul a fost retras pentru o manipulare și o paranoia. S-au luat de câteva cuvinte din strategie pe care le-au scos din context și au transformat-o în baubau. Eu am crescut într-o familie religioasă și sunt un om religios, dar Dumnezeul cu care am crescut eu nu m-a învățat niciodată să fac așa ceva. Ne acuză că vom obliga copiii și părinții să vorbească despre educația sexuală, când noi am scris în strategie că este decizia părinților. Cursurile de educație parentală nu erau obligatorii, iar noi nu lucram direct cu copiii. Nici măcar nu au citit, noi nu am denigrat familia tradițională, ci spunem că unele metode care s-au transmis din moși-strămoși nu sunt cele mai potrivite și ar trebui schimbate. Mi se pare grav că acești oameni spun că nu ar fi nevoie de educație parentală, iar în același timp multe dintre aceste organizații au cursuri de educație parentală. Adică n-ai voie să faci educație parentală, dacă nu promovezi partea religioasă?“, se întreabă Daniela Gheorghe, care spune că, în ciuda tăcerii ministerului, nu va renunța. 

„E subiect tabu, dar eu am să mă lupt pentru strategia asta. O să mergem pe calea legală. Suntem în stare să dăm și ministerul în judecată, dacă va fi nevoie“, explică directoarea FONPC, care adaugă și că a depus o sesizare la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru incitare la ură și violență.

Și UNICEF, organizație implicată în definitivarea draftului strategiei, a transmis, diplomat, că, dacă i se va solicita sprijinul, „va susține procesul de actualizare a strategiei, cu modificările pertinente solicitate de participanți“.

„Sperăm ca strategia să fie în curând repusă în dezbaterea publică și consultărilor, întrucât aceste procese sunt esențiale pentru a asigura accesul universal al tuturor părinților la aceste programe benefice, care sprijină familiile să fie mai puternice“, spune Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România, într-o declarație pentru Newsweek România.

Pieter Bult, reprezentantul UNICEF în România. FOTO: Ana Dinulescu

ONG. Ministerul Educației „a capitulat în fața presiunii conservatorilor“

Mulți ONG-iști preferă să vorbească despre retragerea strategiei „pe surse“, pentru că așteaptă să vadă ce vor face autoritățile în continuare, sub presiunile Coaliției pentru Familie. „Strategia trebuia să primească îmbunătățiri, critici, dar nu să fie retrasă; a fost o capitulare a Ministerului Educației față de presiunea venită din zona conservatoare. „Conservatorii încearcă să mențină cu orice preț un principiu de drept medieval, «patria potestas», în sensul că în orice dispută balanța este înclinată în favoarea părintelui. Era un principiu antic al puterii tatălui, care îi conferea drept deplin asupra soției și copiilor“, explică un activist pentru drepturile copilului.

De aceeași părere este și Ștefan Dărăbuș, director regional pentru Europa Centrală și de Sud al Hope and Homes for Children (HHC), care apreciază că decizia MEN a fost una politică: „Probabil a existat o frică în cadrul ministerului, în momentul în care au văzut niște reacții total disproporționate din partea unor grupuri de lobby. Am fost trist să remarc că o strategie de educație parentală a ajuns să fie deraiată spre subiecte care n-au nimic de-a face cu ea, și anume diversitatea de gen sau familia tradițională. Cred că ar trebui să se discute doar despre familie“.

Ștefan Dărăbuș spune și că nu înțelege cum s-a ajuns la discuția că o strategie poate să deposedeze părinții de drepturile pe care le au asupra copiilor: „Numai în Codul Familiei din perioada comunistă copilul era considerat un bun public, vremurile alea au trecut“.

Copilăria în România

  • Rata mortalității infantile, cea mai mare din UE: 7,6 la mie în 2016
  • 91.166 copii au fost lăsați acasă, în grija rudelor, după ce părinții au plecat în străinătate, în 2017
  • Aproximativ 57.000 copii cresc în grija statului în 2018
  • 52,2% dintre copii se află în risc de sărăcie
  • 42% dintre copiii de 15 ani sunt analfabeți funcționali
  • Unul din 11 copii din mediul rural merge la culcare flămând
  • Unul din 10 tineri fumează, unul din cinci bea alcool
  • 11% dintre copii se lasă de școală pentru că se căsătoresc
  • Rata mamelor adolescente, printre cele mai mari din UE: 34 nașteri la 1.000 de fete între 15 și 19 ani (media UE este 6 la mie)
  • Unul din 10 părinți consideră că violența asupra copilului este atunci când le lasă vânătăi sau cicatrici  (Surse: Ministerul Muncii, Salvați Copiii, UNICEF, World Vision)

BOR. Strategia conține politici educaționale inacceptabile

Vasile Bănescu, purtător de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), unul dintre criticii vehemenți ai strategiei, acuză, într-o declarație pentru Newsweek România, că proiectul acesteia conține „politici educaționale total inacceptabile din punct de vedere moral“. 

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române (primul din partea dreaptă), alături de patriarhul Daniel și Preasfințitul Varlaam Ploieșteanul, coordonatorul agenției de presă Basilica, la hramul agenției, în 2017. FOTO: Patriarhia Română 

„Descria familia ca pe o variabilă. În mod insidios, se vorbea despre familiarizarea părinților și copiilor cu ideea de diversitate sexuală, adică homosexualitate. Este total inacceptabil să fie acuzată o mare parte din populația României de conservatorism. Conservatorismul este o valoare în sine“, a mai spus Bănescu, adăugând că Bisericile doresc păstrarea valorii familiei, care „nu este negociabilă, este formată prin căsătoria dintre un bărbat și o femeie, conform Codului Civil“.

Și Academia Română s-a poziționat împotriva strategiei, comparând-o cu o măsură luată într-un stat totalitar, prin care se vrea obținerea „«omul nou», fără familie, fără naţionalitate, fără ţară, fără identitate“.

Coaliția pentru Familie ne-a transmis, prin intermediul lui Mihai Gheorghiu, că poziția CpF este expusă în scrisoarea deschisă trimisă premierului și nu doresc să facă alte comentarii. În document, CpF a denunțat „activitățile educaționale care au ca scop implementarea ideologiei de gen“ și că li „se încalcă părinților dreptul de a asigura potrivit propriilor convingeri educația propriilor minori“.


Un alt mesaj alarmist lansat de Coaliția pentru Familie, pe Facebook, despre Strategia de Educație Parentală 

„Suntem o țară de părinți ignoranți“

Ștefan Dărăbuș, tată a patru copii, atrage atenția că o strategie de parenting doar le pune la dispoziție părinților mai multe variante de a-și educa copiii și i-ar face să pună la îndoială acel concept de „timp de calitate“ petrecut cu copilul.

Ștefan Dărăbuș, președintele HHC, alături de ambasadorul american Hans Klemm, într-o vizită în Bistrița, la casele de tip familial. FOTO: Facebook HHC

„Copiii au nevoie de timp, de cantitate. Au nevoie de prezența părinților. Cred că suntem o țară de părinți  ignoranți, cred că nu există o cultură a educației parentale, pentru că avem impresia că ceea ce se întâmplă în familie trebuie să rămână în familie. De multe ori, părinții se gândesc mai mult să le lase copiilor ceva, să le ia un apartament. Asta contează cel mai puțin pentru copii, copiii pe care eu îi văd cred că suferă crunt că nu își petrec timp cu părinții lor“, adaugă șeful HHC.

„Girl Up!“, următoarea țintă a Coaliției pentru Familie

Ioana Pleșea are 18 ani, este din Pucioasa, Dâmbovița, și tocmai a terminat liceul. Din toamnă, va merge la Facultatea de Științe Politice, în Franța. În urmă cu doi ani, Ioana și alți șase liceeni au locuit 10 luni în Statele Unite ale Americii, la familii gazdă și au mers la licee americane, în cadrul programului „Flex Alumni“, organizat de Departamentul de SUA.

În luna august, Ioana și ceilalți șase colegi ai ei vor organiza o tabără în județul Covasna, pentru 20 de adolescente, unde fetele vor fi încurajate să devină ceea ce își doresc și vor învăța despre drepturile femeilor, despre egalitatea de șanse și implicarea în viața publică. Tabăra „Girl Up!“, organizată cu un grant primit de la Departamentul de Stat, de aproximativ 1.500 dolari, va dura trei zile. Tinerii au ales să organizeze tabăra cu fete din Moldova, pentru că, au citit ei, acolo violența asupra femeilor este mai mare și s-au gândit că pot schimba ceva. Așa a ajuns inițiativa în vizorul Coaliției pentru Familie: pe pagina de Facebook, acuză „recrutarea elevelor din Moldova pentru a fi duse într-o tabără de reeducare sexuală“, iar, într-o scrisoare adresată prim-ministrei Dăncilă, cer oprirea „propagandei ideologiei de gen“, unde elevele sunt învățate „să aibă o altă orientare sexuală și cât de ușor își pot alege genul“.

Prima generație de absolvenți Flex Alumni în România. FOTO: Facebook Flex Alumni

Ioana nu și-a imaginat niciodată că ei vor primi amenințări și înjurături pe telefoane, că li se va ura să ardă în flăcările iadului și că vor fi acuzați că încearcă să spele copii pe creier.

„E amuzant pentru mine, deoarece și noi suntem tineri și nu suntem oameni care lucrează din umbră, noi organizăm activități în comunitățile noastre și tot ceea ce facem este voluntar. Noi încercăm să facem un lucru bun pentru România, iar pentru tinerii din provincie nu se fac prea multe evenimente, mai mult la București. Egalitatea între sexe nu este, în mintea noastră, un subiect controversat, ci un obiectiv al generației noastre“, îmi spune Ioana, cu o voce serioasă. Crede că CpF a luat în vizor Flex Alumni, după ce, la începutul anului, o altă colegă a ei a organizat la Focșani o conferință despre drepturile femeii și problemele LGBT, unde a fost invitat și un activist transgender, Patrick Brăila. Atunci, printre criticii cei mai vehemenți a fost Baroul Vrancea, din care face parte și avocata Ana Săcrieru, purtătoarea de cuvânt a Coaliției. Dar tânăra și colegii ei nu se descurajează: spun că ei nu pot decât să-și facă bine treaba, pentru că nu au mijloacele de a contracara toate mesajele conservatorilor.

O altă manipulare lansată de CpF pe Facebook

Oana Băluță, profesoară universitară în cadrul Universității București și activistă pentru drepturile omului, va fi trainer al fetelor în tabără. „În cadrul acestei tabere, voi discuta cu aceste fete despre câteva teme: istoria drepturilor femeilor, mobilizarea civică și politică pentru egalitate în drepturi, rolurile îndeplinite de femei și de bărbați în spațiul public și cel privat, cum au evoluat acestea de-a lungul istoriei și cum se manifestă aceste roluri în diferite state ale Uniunii Europene, prezența femeilor și a bărbaților pe piața muncii ori în politică, de ce este diferită ponderea de reprezentare a femeilor în Europa Centrală și de Est în comparație cu țările nordice, de pildă și care sunt factorii care modelează aceste diferențe de prezență, violența asupra femeilor și fetelor și cauzele acesteia, reprezentări stereotipale în mass-media și efectele anihilării simbolice asupra fetelor și femeilor. Îmi pare rău că aceste teme prezente în viața trăită de noi sunt transformate în muniție într-un război care ar trebui să se desfășoare pe alte planuri și cu alți actori, iar energiile ar fi mai bine să se îndrepte înspre abandonul școlar, acces la educație“, punctează Oana Băluță. 

Oana Băluță, profesoară universitară la Universitatea București, va fi trainer al fetelor din tabăra Girl Up! Foto: Facebook 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.