Miercuri, aleșii au votat ca educația sexuală să poată fi predată la școală doar cu acordul părinților, dar și înlocuirea sintagmei „sexuală” cu „sanitară”.
Amendamentul care a schimbat o lege deja promulgată de președintele României a fost introdus în Comisia de Muncă din Camera Deputaților, când se discuta despre modificarea Legii privind protecția drepturilor copilului. Aceasta din urmă a fost modificată, pentru a facilita adopțiile și pentru a ajuta tinerii care părăsesc sistemul de protecție. Citește prevederile aici.
„Derularea sistematică în unitățile școlare, cel puțin o dată pe semestru, de programe de educație pentru viață, inclusiv educație sexuală pentru copii, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor” este prevederea care i-a supărat pe cei șapte deputați PSD și PNL, care era în vigoare prin adoptarea legii 45/2020, din 3 aprilie.
Prevederea a fost modificată astfel: „Derularea sistematică în unitățile școlare, cu acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali ai copiilor, de programe de educație pentru viață, inclusiv educație sanitară, în vederea prevenirii contractării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor.”
Practic, a fost introdus în plus acordul părinților pentru ca elevii să poată participa la astfel de ore.
Cei șapte parlamentari care au introdus amendamentul sunt: deputații Robert Sighiartău (PNL), Florica Cherecheş (PNL), Elena Hărătău (PSD), Steluţa-Gustica Cătăniciu (PSD via ALDE), Adrian Solomon (PSD), Nicuşor Halici (PSD) şi senatorul Titus Corlăţean (PSD).
Între aleșii care au susținut amendamentul se află și dintre cei care au militat în favoarea referendumului Coaliției pentru Familie, care urmărea modificarea definiției familiei în Constituție, pentru ca aceasta să se întemeieze doar pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie.
Puteți citi mai multe aici: Protest la Universitate, după ce Senatul a dat undă verde referendumului CpF
De altfel, șeful Comisiei Juridice, Nicușor Halici, a susținut, într-o declarație pentru Hotnews.ro că „s-au derulat în școli tot felul de programe de educație sexuală ciudate care pot fi întelese greșit copii. În primul rînd aceste programe trebuie făcute gradual, în funcție de vârsta copiilor .
La clasele primare de exemplu, educația sexuală de foarte multe ori era predată sub forma unor filmulețe agresive pentru acestă vârstă (...) E normal ca părinții să știe și să-și dea acordul în ceea ce privește educația pe care doresc să fie predată copiilor”.
Suprareglementarea desfășurării educației în școli, spun activiștii
Marți seară, 24 de organizații pentru drepturile omului au semnat un memoriu pentru parlamentari, în care le cereau să nu voteze amendamentul, atrăgând atenția că modificarea suprareglementează modul în care se desfășoară educația în școlile românești și reduce accesul elevilor români la programe de educație pentru sănătate, mai ales și în contextul pandemiei de coronavirus.
Astfel, arătau activiștii, acordul părinților se cere deja pentru tot ceea ce este ofertă educațională, conform Legii Educației Naționale – „Activitățile educative extrașcolare sunt stabilite în consiliul profesoral al unității de învățământ, împreună cu consiliile elevilor, în conformitate cu opțiunile elevilor și ale părinților, tutorilor sau susținătorilor legali, precum și cu resursele de care dispune unitatea de învățământ”.
Totodată, activiștii atrăgeau atenția că „obligativitatea unui nou acord din partea părinților pentru derularea de ore de educație pentru sănătate, chiar și educație în sănătatea reproducerii și sexualității („educație sexuală”) are potențial de a îngreuna derularea de astfel de ore/ programe, care oricum au un desfășurător și conținut clar, reglementat sau prin programele școlare naționale, sau la nivelul fiecărei unități școlare, așa cum am expus anterior. Mai mult, decredibilizează capacitatea sistemului de învățământ în toate structurile sale, până la nivel deunitate școlară, în ceea ce privește îndeplinirea responsabilităților pe care le are, conform legislației în vigoare”.
„Copiii și adolescenții nu se află în prezența părinților sau persoanelor care îi pot proteja 24/24. Dvs. aveți acum puterea de a le asigura accesul organizat și consistent la informații corecte care să-i protejeze de situații riscante din punct de vedere al sănătății și securității personale”, mai spuneau organizațiile semnatare.
Circa 7 la sută dintre elevii români urmează opționalul de educație pentru sănătate.
Cele mai multe mame minore
Amintim că România este pe primul loc, alături de Bulgaria, în topul țărilor cu cele mai multe mame adolescente din Europa. 6 din 10 mame minore nu au avut niciodată acces la informații privind sănptatea reproducerii, 7 din 10 nu au beneficiat niciodată de e de planificare familială, 6 din 10 gravide minore nu au fpcut analizele recomandate în sarcină, 4 din 10 au născut prematur, potrivit mai multor cercetări făcute de organizația Salvați Copiii.
Citiți mai multe aici: Mamele adolescente din România: Peste 600 de fete sub 19 ani sunt deja la al treilea copil
De asemenea, un alt studiu, al organizației World Vision, cu date din 2018, arăta că se înregistraseră 253 de cazuri de abuz & exploatare a copiilor, 977 de cazuri de abuz sexual (951) și exploatare sexuală (26). Două treimi din cazurile raportate de abuz sexual au avut loc asupra copiilor din mediul rural (580), iar aproape jumătate din cazurile de abuz și exploatare sexuală a copilului au avut loc în familie (451), și că unul din trei copii nu spune nimănui despre abuzul sexua.
Citiți și: Copilărie la voia întâmplării: 45 de copii au fost violați de membri ai familiei anul acesta
Educația parentală și refuzul la avort la cerere
Scandalul privind educația sexuală în școli, reaprins periodic prin proiecte de lege (precum cel al inocenței copiilor al lui Ninel Peia) sau prin declarații publice controversate („Nu trebuie să absolvim cursuri de kamasutra ca să fim oameni normali” – Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe) a fost precedat de alte inițiative puternic contestate de organizații creștine, multe dintre ele coagulate în jurul defunctei Coaliții pentru Familie, actuală Platformă Împreună.
Amintim, astfel, despre Strategia de Educație Parentală, scoasă din dezbaterea publică în vara anului 2018, de către Ministerul Educației, atunci când Coaliția pentru Familie și Academia Română au trimis scrisori și s-au pronunțat împotriva „Barnevernet-ului românesc”.
Proiectul își propunea să ofere informații părinților despre mortalitatea infantilă, separarea copiilor de familie, abandon familial, drepturile copilului, creșterea și îngrijirea copilului. Fraza care i-a făcut pe fundamentaliști să ceară renunțarea la proiect a fost: „Strategia națională de educație parentală are ca fundament abordarea teoretică conform căreia familia nu este inteligibilă ca realitate obiectivă”.
Citiți și: Scandalul retragerii Strategiei de Educație Parentală din dezbaterea publică
O altă temă de dezbatere din ultimii ani a fost cea privind avorturile, în condițiile în care, în perioada referendumului, foarte multe spitale refuzau să mai facă întreruperi de sarcină la cerere, invocând motive religioase: Avortul. O nouă epocă pentru Decretul ceaușist 770?.
Și în timpul stării de urgență, au existat probleme cu accesul în spitale pentru efectuarea unei întreruperi de sarcină: Centrul Filia: Doar 12 spitale publice mai fac avorturi la cerere, în perioada stării de urgență
