Sistemul pensiilor militare din România revine în centrul atenției, în contextul tensiunilor tot mai mari generate de presiunile bugetare, reformele anunțate de Guvern și nemulțumirile crescânde din rândul cadrelor militare în rezervă.
Într-o postare fermă publicată luni pe Facebook, fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor, a lansat un atac dur la adresa retoricii politice privind așa-numitele „pensii speciale”.
Controverse în jurul pensiilor militare. Fifor: Să le numești pensii speciale e o ticăloșenie
„Ca fost ministru al Apărării naționale, spun clar și răspicat: pensiile militare nu sunt pensii speciale. Să le tratezi ca atare e o ticăloșie politică. Reformați ce vreți, dar lăsați militarii în pace!
În toate țările NATO, militarii beneficiază de pensii de serviciu în acord cu riscurile asumate, interdicțiile profesionale și regimul special al carierei militare. În România, unii încearcă însă să arunce această realitate în derizoriu, numind în mod abuziv "pensii speciale" ceea ce este, de fapt, o compensație legală pentru o viață trăită în slujba națiunii.
Foto: Pensiile militare sunt apărate de foștii miniștri Sursa: Freepik
Și, ce să vezi, chiar ministrul Ionuț Moșteanu cerea, când era în opoziție, desființarea pensiilor speciale - inclusiv a pensiei lui Nicolae Ciucă. Astăzi, de dincolo de poarta ministerului, nu mai vrea desființare, ci reformă "graduală, până în 2035".
Aici nu mai e vorba de argumente - unele sunt chiar valabile. E vorba de dublu discurs, cel puțin”, a transmis Fifor.
Social-democratul subliniază că adevăratele pensii speciale sunt cele nesusținute de contribuții reale și cere eliminarea lor urgentă.
Totodată, îi solicită premierului să transmită în regim de urgență în Parlament proiectul privind eliminarea pensiilor speciale și să vină cu măsurile din „Pachetul 2” privind tăierea privilegiilor din companiile de stat și din sistemul public, pe care PSD le susține necondiționat.
Pensiile militare, excluse de la recalculare
Nemulțumirea militarilor în rezervă este alimentată și de faptul că pensiile militare nu au fost recalculate la 1 septembrie 2024, deși peste 4,7 milioane de pensii contributive au fost supuse unui nou algoritm.
De asemenea, o lege care ar fi permis actualizarea pensiilor militare odată cu creșterea soldelor a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională a României (CCR).
Decizia CCR a vizat cele trei articole adăugate după articolul 59 din Legea nr. 223/2015, care stabileau actualizarea pensiilor militare în funcție de modificările salariale ale militarilor activi. CCR a motivat că prevederile sunt discriminatorii și aduc atingere principiilor de egalitate în fața legii, coerență normativă și securitate juridică.
Ministrul Apărării: Reforma e necesară, vârsta de pensionare e 65 de ani
În același timp, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, susține că un sistem de pensii echitabil trebuie să reflecte contribuțiile reale ale militarilor și să nu fie bazat doar pe salariile din ultima lună de activitate.
El a declarat recent că vârsta de pensionare de 65 de ani este una „normală” și că unii militari pot fi menținuți în sistem, la cerere, până la această vârstă, cu aprobări din partea conducerii MApN.
Legea pensiilor militare: cine are dreptul?
Potrivit Legii nr. 223/2015, au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă doar acei militari care:
-
au împlinit vârsta standard de pensionare;
-
au cel puțin 25 de ani vechime efectivă, dintre care 15 ani în serviciu.
Cu toate acestea, fără mecanisme de actualizare periodică și în lipsa unei reforme clare, militarii în rezervă rămân vulnerabili, într-un sistem în care promisiunile sunt frecvente, dar implementările întârzie sau sunt blocate în instanțe.
Guvernul a indicat că doar actualizarea soldei de grad și funcție ar fi avut un impact bugetar lunar de 370 milioane lei, motiv pentru care s-au făcut pași înapoi.
