În alte 36 de spitale de stat, din 19 județe, nu se fac avorturi la cerere în perioada sărbătorilor religioase. Doar 40 de spitale, din 24 de județe, din cele 217 cuprinse în cercetare (din numărul total de spitale din România - 375, conform Hotnews) fac întreruperi de sarcină la cerere oricând.
Cercetarea arată că medicii nu mai invocă numai motive religioase sau clauza de conștiință, ci și lipsa unui spațiu adecvat în spitale, lipsa asigurărilor în caz de malpraxis, faptul că serviciul nu este decontat de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
Au fost medici care au susținut și că avortul la cerere nu ar trebui să existe, întrucât există metode de contracepție.
Menționăm că legea nu îi sancționează pe medicii care refuză să facă întreruperi de sarcină la cerere.
Situația este totuși problematică, întrucât sunt județe întregi unde nu există un spital care să facă avort la cererea femeilor, iar acest lucru le afectează mai ales pe femeile din comunitățile rurale, care nu își permit să meargă la o clinică privată, unde prețul unei întreruperi de sarcină este mult mai ridicat decât în sistemul de stat, mai atrage atenția cercetarea.
Acest lucru trebuie corelat, totodată, și cu lipsa cabinetelor de planning familial, unde cuplurile ar primi contracepție gratuit.
Întreruperea de sarcină la cerere nu este un serviciu decontat de stat, fiind plătit de paciente. Este gratuit avortul terapeutic (întreruperea sarcinii din motive medicale - viața mamei sau a fătului este pusă în pericol).
Cercetarea a fost făcută în luna aprilie 2019, înaintea Paștelui.
La Spitalul Orășenesc Câmpeni, din județul Alba (unde sunt șapte spitale), activistelor li s-a spus că: „Este secție, dar domnișoara și doamna doctor îs mai credincioase și nu fac, că nu le poate impune protocolul. Numa’ dacă sângerați, dacă sângerați, vă face”.
”În Joia Mare, sunați pentru întrerupere de sarcină, deci nu știu, cred că v-ați
născut în altă eră și n-ați sunat bine, în joia mare, m-aș și teme sa scot pe gură asemenea cuvinte. La maternitate, dar nu cred că vă face nimeni acuma, nimeni”, a fost răspunsul primit de activiste la spitalul din Sighetu Marmației, Maramureș.
Amintim că în România peste 10.000 de femei au murit ca urmare a interzicerii avortului în perioada comunistă, iar îngrădirea accesului femeilor la întrerupere de sarcină la cerere conduce la avorturi făcute în condiții improprii.
Newsweek România a solicitat un punct de vedere Ministerului Sănătății, pe care îl va publica îndată ce îl va primi.
Citiți cercetarea integral aici.
Citește și: Familia românească, în Barometrul de Gen: Cine are grijă de copii și cine este „capul familiei”
Newsweek România a scris cum, în perioada campaniei referendumului pentru modificarea definiției familiei în Constituție, când grupul de ONG-uri conservatoare care compunea Coaliția pentru Familie devenise foarte vocal, peste 10 spitale de stat au anunțat că nu mai fac întreruperi de sarcină la cerere.
Atunci, Ministerul Sănătății a precizat, la solicitarea Newsweek România, că are cunoștință despre această situație, însă nu centralizează situația spitalelor care nu mai permit întreruperi de sarcină la cerere, pentru că acest serviciu este opțional. Ministerul Sănătății mai preciza, atunci, că „avorturile care pun în pericol viața mamei sau a fătului sunt obligatoriu efectuate de către cadrele medicale. Ministerul Sănătății încurajează natalitatea, cât și educarea și informarea femeilor pentru utilizarea mijloacelor contraceptive“.
Și Colegiul Medicilor din România preciza, prin președintele Gheorghe Borcean, că este la curent cu faptul că mulți medici ginecologi nu mai efectuează avorturi la cerere, ci doar în scop terapeutic, când viața femeii este pusă în pericol, dar că refuzul medicilor din motive de conștiință este acoperit juridic de Codul Dentologic.
„Imaginați-vă un medic care are 60 de ani și care ar avea în urma sa o cohortă de copii nenăscuți avortați – cam care este apăsarea pe conștiința sa? Așa cum mama e liberă pe corpul său, dar nu și pe al copilului său, așa și medicul e liber pe conștiința sa. A întrerupe o sarcină la cerere înseamnă a curma o viață“, spunea atunci medicul Borcean.
Citiți textul integral aici: Avortul. O nouă epocă pentru Decretul ceaușist 770?
Lista spitalelor care nu fac deloc întreruperi de sarcină la cerere:
Spitalul Municipal Onești, Spitalul Orășenesc Ioan Lascăr Comănești, Spitalul Orășenesc Buhuși, Spitalul Municipal Pașcani, Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț, Spitalul Municipal de Urgență Roman, Spitalul Municipal Fălticeni, Spitalul Municipal Vatra Dornei, Spitalul Orășenesc Gura Humorului, Spitalul de Urgență Vaslui, Spitalul Municipal Dimitrie Castroian Huși, Spitalul Județean de Urgență Călărași, Spitalul Municipal Oltenița, Spitalul Orășenesc Lehliu-Gară, Spitalul Orășenesc Pucioasa, Spitalul Orășenesc Novaci, Spitalul Municipal Anghel Saligny Fetești, Spitalul Municipal Ploiești, Spitalul Municipal Câmpina, Spitalul Orășenesc Vălenii de Munte, Spitalul Orășenesc Băicoi, Spitalul Orășenesc Mizil, Spitalul Județean de Urgență Alexandria, Spitalul Municipal Turnu Măgurele, Spitalul Orășenesc Făurei, Spitalul Orășenesc Nehoiu, Spitalul Municipal Medgidia, Spitalul Județean de Urgență Focșani, Spitalul Orășenesc Panciu, Spitalul Comunal Vidra, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, Spitalul Orășenesc Rovinari, Spitalul Județean de Urgență Slatina, Spitalul Municipal Caracal, Spitalul Orășenesc Corabia, Spitalul Orășenesc Ineu, Spitalul Județean de Urgență Deva, Spitalul Municipal Hunedoara, Spitalul Municipal Orăștie, Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, Spitalul Orășenesc Deta, Spitalul Clinic Municipal Dr. Gavril Curteanu, Spitalul Orășenesc Aleșd, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, Policlinica Salvosan Ciobanca Cluj-Napoca, Spitalul Orășenesc Baia Sprie, Spitalul Județean de Urgență Zalău, Spitalul Orășenesc Câmpeni, Spitalul Orășenesc Rupea, Spitalul Universitar de Urgență București, Spitalul Municipal Câmpulung Moldovenesc.
Lista spitalelor care nu fac întreruperi de sarcină în timpul sărbătorilor religioase:
Spitalul Județean de Urgență Bacău, Spitalul Municipal de Urgență Moinești, Spitalul Județean de Urgență Botoșani, Spitalul Municipal Câmpulung, Spitalul Județean Târgoviște, Spitalul Municipal Moreni, Spitalul Județean Giurgiu, Spitalul Orășenesc Bolintin Vale, Spitalul Județean De Urgență Slobozia, Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Ploiești, Spitalul Municipal Roșiorii de Vede, Spitalul Clinic Municipal Filantropia, Spitalul Municipal Profesor Doctor Irinel Popescu, Spitalul Orășenesc Așezămintele Brâncovenești Dăbuleni, Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, Spitalul Orășenesc Brezoi (doar dacă sarcina este până în opt săptămâni), Spitalul Orășenesc Horezu, Spitalul de Urgență Petroșani, Spitalul Municipal Brad, Spitalul Municipal Vulcan, Spitalul Clinic Județean de Urgență Pius Brînzeu Timișoara, Spitalul Orășenesc Dr. Karl Diel Jimbolia, Spitalul Orășenesc Sânnicolau Mare, Spitalul Municipal Episcop N. Popovici Beiuș, Spitalul Orășenesc Beclean, Spitalul Municipal Dej, Spitalul Municipal Sighetu Marmației, Spitalul Municipal Carei, Spitalul Județean de Urgență Alba, Spitalul Orășenesc Gheorgheni, Spitalul Municipal Toplița, Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu, Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie Filantropia, Spitalul Sf. Pantelimon București, Spitalul Clinic Doctor I. Cantacuzino, Spitalul Clinic Malaxa.
