Numărul de infectări zilnice cu COVID-19 a explodat în ultima lună, fapt care a determinat autoritățile să ia măsuri mai dure de restricție și să impună carantină în mai multe localități din țară, precum Sibiu.
Tendința de creștere din România vine în contextul în care noul val al pandemiei a lovit toată Europa. Nici măcar sistemele de sănătate moderne din Vestul continentului nu mai rezistă numărului mare de infectări, cu atât mai puțin spitalele românești.
Au trecut deja opt luni de când pandemia de coronavirus a ajuns și în România, suficient timp pentru a face un bilanț al greșelilor făcute de autorități în cea mai importantă criză de sănătate din ultimul secol.
„Fiecare perioadă a pandemiei a avut decizii care nu au fost inspirate sau care nu au fost aplicate la timp, măsuri care au fost aplicate decalat față de moment”, a explicat dr. Radu Țincu, medic primar de terapie intensivă, în cadrul Newsweek LIVE.
Doctorul de la Spitalul de Urgență Floreasca, din București, este de părere că perioada de carantină totală, din martie-aprilie, nu a avut rezultatele scontate de autorități la acel moment.
„Cred că perioada de carantină totală a fost mult prea lungă, în condițiile în care România nu avea un val pandemic ridicat.
Această perioadă de carantină totală a destabilizat macroeconomic țara și tocmai de aceea ne este teamă acum să implementăm un nou lockdown, pentru că nu știm dacă mai rezistăm economic la o nouă perioadă de 14 zile sau de o lună de carantină”, a menționat dr. Radu Țincu.
Doctorul menționează că a doua eroare a fost internarea asimptomaticilor în spitale.
„Al doilea element pe care l-am semnalat încă din luna iunie se referă la faptul că asimptomaticii nu trebuie să suprasolicite sistemul sanitar.
Decizia de a nu mai interna asimptomaticii a fost luată cu întârziere de câteva luni de zile.
Hotărârea de a interna toți pacienții în spital a fost o greșeală pentru că a suprasolicitat spitalele, a consumat extrem de multă resursă, foarte multe echipamente de protecție, foarte mult din infrastructura spitalului, dispozitive care au fost consumate oarecum inutil pentru pacienti care iată pot sta acasă liniștiți.
Internarea tuturor consumând bani ai unui sistem de sănătate finanțat a reprezentat o decizie nepotrivită”, a mențonat dr. Radu Țincu.
Citește și: Dr. Radu Țincu: Sistemul medical nu trebuie să fie blocat de pacienții asimptomatici
Cea mai mare problemă din ultimele opt luni este că autoritățile administrative și sanitare din România nu au știut să acționeze preventiv și să ia măsuri care să anticipeze evoluția pandemiei de coronavirus.
„De obicei, deciziile au fost în urma pandemiei, au fost decizii care s-au luat după ce au constatat efectele pandemiei. O politică sanitară eficientă într-o pandemie este una anticipativă. Trebuia să anticipăm evoluția, nu să fim în spatele ei.
Deciziile din septembrie, când s-a observat creșterea de cazuri, au fost întârziate, trebuia să fie luate mai devreme cu trei săptămâni.
Evoluția numerică a pandemiei este în urma pandemiei cu 2-3 săptămâni. Altfel spus, ce avem noi azi ca numere oficiale, este rezultatul a ceea ce s-a întâmplat acum 2-3 săptămâni.
Autoritățile nu trebuiau să constate ce face pandemia, ci să aibă capacitatea să anticipeze, cu modele matematice, căci există specialiști.
Deciziile au fost prea târzii, pentru că am înregistrat o accelerare foarte mare a numărului de infectări”, a arătat medicul de terapie intensivă, în cadrul Newsweek LIVE.
Scuza că nu știam cu ce avem de a face poate fi invocată doar pentru primele luni ale pandemiei.
„Dar au trecut deja opt luni și nu mai avem voie să facem aceleași greșeli”, a menționat dr. Radu Țincu.
