Prin creșterea ratelor de imunizare în rândul populației, numărul de îmbolnăviri prevenibile prin vaccinare ar scădea dramatic. În rândul cetățenilor, evitarea unei boli printr-o vaccinare simplă și sigură înseamnă cu certitudine o viață mai bună.
Citește și: Trolii favoriți ai Sputnik confiscă demersul de recunoaștere a genocidului armean
Cu ocazia Săptămânii Mondiale a Imunizării, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) aduce în atenția opiniei publice faptul că astăzi, mai mult ca niciodată, vaccinurile reprezintă un pilon de bază al sistemelor sanitare puternice și al politicilor de sănătate publică din toată lumea.
Citește și: Un interlop amenință cu pistolul de față cu soția și fetița lui: Ultimul glonț mi-l trag eu în cap
“Imunizarea este recunoscută unanim de specialiști ca fiind una dintre cele mai de succes și mai eficiente intervenții de sănătate publică la scară mondială. În prezent, vaccinurile previn aproximativ 30 de boli infecțioase și datorită lor, între 2 și 3 milioane de vieți sunt salvate anual, la nivel global. În contextul pandemic actual, mai mult ca niciodată, imunizarea și vaccinurile trebuie privite ca o prioritate de sănătate publică. Este vital ca populația generală să aibă acces la vaccinuri, să reducem presiunea asupra sistemului de sănătate și să folosim vaccinurile la potențialul lor maxim”, a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv ARPIM.
Ce probleme trebuie să fie reolvate
În acest context, ARPIM dorește să atragă atenția autorităților asupra necesității de a îmbunătăți Programul Național de Vaccinare prin măsuri care să conducă la creșterea capacității sistemului național de vaccinare și să reducă povara bolilor prevenibile prin vaccinare. Sistemul sanitar din România are nevoie de o actualizare rapidă a legislației în privința imunizării, în următoarele direcții:
-
Adoptarea în regim de urgență a Legii Vaccinării, pentru a crește capacitatea sistemului național de vaccinare și a reduce povara bolilor prevenibile prin vaccinare, precum și definirea legislației secundare pentru crearea premiselor legislative pentru vaccinarea pe tot parcursul vieții;
-
Înființarea prioritară a Comitetului Național Consultativ de Experți în Domeniul Imunizărilor (echivalentul NITAG), ca parte a Planului Global de Acțiune privind Vaccinurile al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ca organism specializat și independent care să vină în sprijinul decidenților cu recomandări bazate pe dovezi științifice în domeniul vaccinurilor și imunizării în general, conducând astfel la formularea unor politici publice sustenabile în direcția asigurării vaccinării pe tot parcursul vieții;
-
Formularea unor ghiduri și recomandări pentru vaccinarea de rutină, în conformitate cu Programul Național de Vaccinare și cu recomandările OMS, cu scopul asigurării continuității serviciilor de vaccinare și pentru evitarea riscului izbucnirii de noi crize epidemiologice, în contextul pandemiei de COVID-19;
-
Asigurarea procesului de vaccinare de rutină neîntreruptă având în vedere impactul pandemiei de COVID -19 asupra ratelor de vaccinare. Datele Ministerului Sănătății arată o scădere de 50% pentru vaccinarea împotriva rujeolei, rubeolei și oreionului[1] și de aproape 80% în cazul vaccinării VCR DTPa -VPI pentru prevenirea îmbolnăvirilor prin difterie, tetanos, poliomielită și tuse convulsivă.
-
În paralel cu Programul Național de Vaccinare, introducerea unui sistem de compensare a vaccinurilor, care va contribui atât la extinderea categoriilor de persoane vaccinate, cât și la asigurarea creșterii acoperirii vaccinale din România.
Vaccinarea este cea mai eficientă intervenție de sănătate publică. Presupune investiții mici în sănătate, comparativ cu costurile potențiale ale îngrijirilor, în lipsa prevenției primare.
O actualizare a politicilor de sănătate publică în privința vaccinurilor ar contribui la scăderea presiunii cu care se confruntă personalul medical din camerele de gardă sau secțiile de terapie intensivă, dar și medicii de familie și specialiștii din sistemul ambulatoriu.
