Tinitusul pare cumva legat de o funcție corporală crucială. Despre ce este vorba?

DE Florin Budescu | Actualizat: 02.07.2025 - 20:02
Tinitusul pare cumva legat de o funcție corporală crucială. Despre ce este vorba? - Foto: Pexels/cottonbro studio
Tinitusul pare cumva legat de o funcție corporală crucială. Despre ce este vorba? - Foto: Pexels/cottonbro studio
Femeie dormind liniştită - Foto: Pexels/Andrea Piacquadio
Femeie dormind liniştită - Foto: Pexels/Andrea Piacquadio

Aproximativ 15% din populația lumii suferă de tinitus, o afecțiune care face ca o persoană să audă un sunet (cum ar fi un țiuit sau un bâzâit), fără nicio sursă externă.

SHARE

Este adesea asociat cu pierderea auzului. Afecțiunea nu poate fi doar supărătoare pentru cei care suferă de ea, ci poate avea și un efect grav asupra sănătății mintale, provocând adesea stres sau depresie.

Acest lucru este valabil mai ales pentru pacienții care suferă de tinitus timp de luni sau ani de zile. În prezent, nu există niciun leac pentru tinitus.

Așadar, găsirea unei modalități de a-l gestiona sau trata mai bine ar putea ajuta milioane de oameni din întreaga lume.

Tinitusul pare cumva legat de o funcție corporală crucială. Despre ce este vorba?

Un domeniu de cercetare care ne-ar putea ajuta să înțelegem mai bine tinitusul este somnul. Există multe motive pentru aceasta. În primul rând, tinitus este o percepție-fantomă.

Aceasta se întâmplă atunci când activitatea creierului nostru ne face să vedem, să auzim sau să mirosim lucruri care nu există.

Majoritatea oamenilor experimentează percepții-fantomă doar atunci când doarme. Dar persoanele cu tinitus aud sunete-fantomă în timp ce sunt treze.

Citeşte şi: De ce se înrăutăţeşte auzul pe măsură ce îmbătrâneşti? La ce trebuie să fii atent

Al doilea motiv este acela că tinitusul modifică activitatea cerebrală, anumite zone ale creierului (cum ar fi cele implicate în auz) putând fi mai active decât ar trebui.

Acest lucru ar putea explica și cum apar percepțiile-fantomă. Când dormim, activitatea din aceleași zone ale creierului se schimbă și ea.

Analiza cercetărilor a identificat câteva mecanisme cerebrale care stau atât la baza tinitusului, cât și a somnului.

Citeşte şi: Studiul ce bagă spaima în tineri. 1.000.000.000 își pot pierde auzul, inclusiv români. Care e cauza?

O mai bună înțelegere a acestor mecanisme - și a modului în care cele două sunt conectate - ne-ar putea ajuta într-o zi să găsim modalități de gestionare și tratare a tinitusului.

Când adormim, corpul nostru trece prin mai multe etape de somn. Una dintre cele mai importante etape ale somnului este somnul cu unde lente (cunoscut și sub denumirea de somn profund), considerat a fi cea mai odihnitoare etapă a somnului.

În timpul somnului cu unde lente, activitatea cerebrală se mișcă în unde distincte, prin diferitele zone ale creierului, activând împreună zone extinse (cum ar fi cele implicate în memorie și procesarea sunetelor) înainte de a trece la altele.

Citeşte şi: Coronavirusul a avut un impact negativ asupra persoanelor care suferă de hipertensiune

Se crede că somnul cu unde lente permite neuronilor creierului (celule specializate care trimit și primesc informații) să se recupereze după uzura zilnică, ajutând în același timp la o senzație de odihnă, în timpul somnului.

De asemenea, se consideră că este important pentru memoria noastră. Nu fiecare zonă a creierului experimentează aceeași cantitate de activitate cu unde lente.

Aceasta este cea mai pronunțată, în zonele pe care le folosim cel mai mult în timp ce suntem treji, cum ar fi cele importante pentru funcția motorie și vedere.

Hiperactivitate

Însă, uneori, anumite zone ale creierului pot fi hiperactive în timpul somnului lent. Acest lucru se întâmplă în cazul tulburărilor de somn, cum ar fi somnambulismul.

Un lucru similar s-ar putea întâmpla și la persoanele cu tinitus. Credem că regiunile hiperactive ale creierului ar putea rămâne treze în creierul care altfel doarme.

Acest lucru ar explica de ce multe persoane cu tinitus experimentează somn tulburat și coşmaruri nocturne mai des decât persoanele care nu au tinitus.

Somnul profund, afectat de tinitus

Pacienții cu tinitus petrec, de asemenea, mai mult timp în somn ușor. Simplu spus, tinitusul probabil că împiedică creierul să producă activitatea cu unde lente necesară pentru a avea un somn profund, rezultând un somn ușor și întrerupt.

Însă, chiar dacă pacienții cu tinitus au în medie un somn mai puțin profund decât persoanele fără tinitus, cercetările sugerează că o parte din somnul profund este greu afectat de tinitus.

Acest lucru se poate datora faptului că activitatea cerebrală care are loc în timpul celui mai profund somn suprimă, de fapt, tinitusul.

Femeie dormind liniştită - Foto: Pexels/Andrea Piacquadio

Există câteva modalități prin care creierul poate suprima tinitusul în timpul somnului profund. Prima are legătură cu neuronii creierului.

Se crede că, după o perioadă lungă de veghe, neuronii din creier trec în modul de activitate cu unde lente, pentru a se recupera.

Cu cât sunt mai mulți neuroni în acest mod împreună, cu atât este mai puternic impulsul transmis restului creierului de a se alătura.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te