De ce ni se pare că timpul trece mai repede pe măsură ce ne apropiem de pensie? Ce se întâmplă în creier

Ai observat că o zi de luni poate părea interminabilă, dar că, atunci când privești în urmă, ultimii câțiva ani par să fi trecut într-o clipă?

Fenomenul devine mai evident cu înaintarea în vârstă, iar apropierea de pensie poate face senzația și mai puternică. Ceasul nu merge însă mai repede. Se schimbă felul în care creierul pensionarilor percepe și își amintește timpul.

De ce ni se pare că timpul trece mai repede pe măsură ce ne apropiem de pensie? Ce se întâmplă în creierul uman

Cercetătorii fac o diferență între timpul pe care îl trăim în momentul respectiv și timpul pe care îl evaluăm retrospectiv.

O zi aglomerată poate părea foarte lungă în timp ce o trăim. Dacă însă lunile și anii sunt plini de zile asemănătoare, perioada respectivă poate părea surprinzător de scurtă atunci când privim în urmă.

Rutina are aici un rol important. Când zilele seamănă între ele, avem mai puține evenimente distincte pe care să le folosim drept repere. În schimb, perioadele pline de experiențe noi – o călătorie, schimbarea locului de muncă, mutarea într-un alt oraș sau nașterea unui copil – par, retrospectiv, mai bogate și mai lungi.

Nu pentru că timpul chiar a trecut mai încet, ci pentru că avem mai multe amintiri care îl „umplu”.

Ce au descoperit cercetătorii?

Un studiu publicat în aprilie 2026 în revista Memory & Cognition a analizat 120 de persoane cu vârste între 20 și 91 de ani. Participanții au fost întrebați cât de repede li se pare că a trecut ultimul deceniu.

Rezultatul a confirmat un fenomen observat și în cercetări anterioare: ultimii zece ani tind să pară mai scurți pe măsură ce vârsta participanților crește.

Dar cercetarea a venit cu o surpriză. Oamenii mai în vârstă nu au perceput timpul ca trecând mai repede pentru că ar avea pur și simplu mai puține amintiri. Dimpotrivă, au descris amintirile pe care le aveau ca fiind mai vii și mai importante.

Factorul asociat cu senzația că ultimul deceniu a trecut foarte repede a fost, în schimb, capacitatea mai redusă de a forma amintiri noi, în special în testele de memorie întârziată.

Citește și: De ce simțim că timpul trece mai repede din 2020? Specialiștii au mai multe explicații

Timpul fuge, dar noi nu ne simțim neapărat mai bătrâni

Aici apare un alt fenomen interesant: vârsta subiectivă, adică vârsta pe care simțim că o avem.

Un studiu reprezentativ realizat în Germania pe 4.665 de persoane în vârstă a constatat că majoritatea participanților se simțeau mai tineri decât vârsta lor cronologică. În medie, cei care spuneau că se simt mai tineri indicau o vârstă subiectivă cu aproximativ nouă ani mai mică decât cea din acte.

Cercetătorii au găsit, de asemenea, asocieri între sentimentul unei vârste mai mici și o stare de sănătate mai bună, o satisfacție mai mare față de viață și o atitudine mai pozitivă față de îmbătrânire. Asta nu înseamnă că „a te simți tânăr” te face automat mai sănătos, ci că cele două lucruri sunt legate în datele analizate.

Fenomenul poate explica și senzația ciudată pe care o au mulți oameni când se apropie de pensie: calendarul spune că au îmbătrânit, dar imaginea pe care o au despre ei înșiși nu s-a schimbat în același ritm.

Poți avea 60 de ani și să te simți în continuare ca omul de 40 de ani care tocmai începea să-și construiască viața. În același timp, când te uiți în urmă, două decenii pot părea că au trecut într-o clipă.

De ce un an din copilărie pare atât de lung?

Pentru un copil, un an reprezintă o parte foarte mare din întreaga sa viață. În plus, copilăria este plină de experiențe noi: prima zi de școală, primele vacanțe, oameni noi, locuri noi și lucruri descoperite pentru prima dată.

Citește și: De ce ni se pare că timpul trece mai repede pe măsură ce îmbătrânim? Explicația psihologilor

La maturitate, multe activități devin repetitive. Mergem la serviciu, facem cumpărături, rezolvăm aceleași probleme și urmăm rutine cunoscute.

De aceea, când privim în urmă, lunile și anii pot părea că s-au comprimat.

Putem face timpul să pară mai lung?

Nu putem încetini ceasul, dar putem schimba felul în care ne construim amintirile.

Experiențele noi, schimbarea rutinei și atenția acordată lucrurilor pe care le facem pot crea mai multe repere memorabile. Nu este nevoie să ne transformăm viața într-o succesiune de aventuri. Uneori este suficient să ieșim din pilotul automat.

Pentru că atunci când oamenii spun: „nu știu când au trecut ultimii zece ani”, problema nu este că timpul a alergat mai repede ci că au avut prea puține repere după care să-l măsoare când privesc înapoi.