Acestea sunt întrebări cu care se confruntă acum guvernele din întreaga lume, deoarece lansarea vaccinului nu este pe măsura așteptărilor, iar coronavirusul continuă să infecteze în rate alarmante, odată cu apariția de noi variante, mai contagioase decât cea inițială.
Oficialii britanici din domeniul sănătății stabilesc ritmul, anunțând că vor administra a doua doză de vaccinuri autorizate peste trei luni, cu mult peste cele trei sau patru săptămâni recomandate.
Ideea este să se mărească numărul de persoane care să beneficieze de prima doză, chiar dacă nivelul de protecție individuală este mai mic decât cel atins prin rapel (obținut după a douaa doză).
Autoritățile din Anglia au acordat, de asemenea, permisiunea de a oferi oamenilor o a doua doză de la un alt producător de vaccinuri, în cazul în care primele doze s-au epuizat.
Între timp, Statele Unite au adoptat o linie mai prudentă.
Șeful Administrației pentru Alimente și Medicamente, Stephen Hahn, a declarat că, deși acestea sunt „întrebări rezonabile de luat în considerare și de evaluat”, este prematur să se ia astfel de decizii, mai ales când dovezile că această strategie funcționează „nu sunt disponibile”.
Fără aceasta, „riscăm să punem în pericol sănătatea publică, subminând eforturile istorice de vaccinare pentru a proteja populația de COVID-19”, a precizat Hahn.
Contradicții există și în rândul experților. În mod ideal, deciziile politice ar trebui să se bazeze exclusiv pe parametrii în care au fost efectuate studiile clinice. Dar, cu virusul care amenință să scape de sub control, unii susțin că suntem departe de a fi într-o situație ideală.
„Nu am trecut la vaccinarea cu a doua doză Pfizer trei săptămâni și cu Moderna patru săptămâni pentru că am vrut s-o facem perfect”, a declarat pentru AFP Howard Forman, expert în sănătate publică la Universitatea Yale.
„A fost cea mai bună presupunere a momentului optim pentru administrarea dozei de rapel pentru a spori imunitatea. Modificari modeste la ceea ce am recomandat deja pot face diferența în obținerea unui impact mult mai mare al vaccinurile pe care le avem”, a adaugat el.
Forman a subliniat că sugerează întârzierea celei de-a doua doze - considerată vitală pentru asigurarea protecției pe termen lung - dar numai în cazul persoanelor cu vârsta sub 65 de ani și a celor care sunt mai puțin vulnerabili din punct de vedere medical.
Dezbaterea are loc pe fondul întârzierilor neașteptate în aprovizionarea vaccinurilor anti-Covid-19 și a strategiilor de vaccinare adoptate de guverne.
SUA stabilise 20 de milioane de oameni ca țintă pentru luna decembrie, dar începând cu 4 ianuarie ajunsese doar la 4,5 milioane.
Atât SUA, cât și Marea Britanie au acoperit aproximativ 1,4% din populațiile lor, Europa este cu mult în urmă, în timp ce Israelul este în față, acoperind aproximativ 13%.
Vaccinurile Pfizer și Moderna, bazate pe tehnologia ARNm, ating eficacitatea de aproximativ 95% la a doua doză.
Vaccinul Moderna, în special, a arătat niveluri ridicate de protecție după prima doză - aproximativ 90% - dar aceste procente ar trebui analizate cu prudență, deoarece dimensiunea eșantionului vaccinat este mică, recomandă experții.
În ceea ce privește amestecarea vaccinurilor, a remarcat imunologul de la Yale, Akiko Iwasaki, aceasta ar trebui să funcționeze teoretic, dar experții sunt unanim de părere că necesită mai multe studii și ar trebui să fie doar o ultimă soluție.
