CF Witting, alt spital COVID făcut din pix: acuzații de malpraxis și ATI deschisă după două luni

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 24.11.2020 - 14:09
Spitalul Clinic Căi Ferate Witting a devenit suport-COVID la sfârșitul lui iulie. De atunci au început și problemele. Sursa: clubferoviar.ro

Spitalul Clinic CF Witting din București a intrat în atenția publică în octombrie, când s-a aflat că secția ATI cu 16 paturi și aparatură nouă era închisă, deși spitalul devenise suport COVID de la finele lui iulie. Newsweek România a discutat cu medicul Laurențiu Ungurianu.

SHARE

Secția a fost deschisă la începutul lui octombrie, după o luptă a chirurgilor din spital. Atunci, managerul spunea că „nu putem să dăm numai îngrijire de zi în ATI, ai îngrijire și linie de gardă, 24 din 24 se face îngrijirea, este o situație de câțiva an, sistemul abia acum a dat piept cu greutățile”.

Medicul Cristian Banu, managerul CF Witting, a declarat, luni, pentru Newsweek România, că în prezent secția ATI funcționează cu doar opt paturi, iar pentru celelalte opt așteaptă o vizită și un aviz de la Direcția de Sănătate Publică București. Mai mult, acesta a atras atenția asupra lipsei de personal cu care se confruntă unitatea sanitară, subliniind că „vom da drumul numai cu personal”. 

Newsweek România a discutat cu medicul Laurențiu Ungurianu, unul dintre chirurgii care s-au luptat pentru redeschiderea secției ATI, care acuză mai multe abuzuri ale managerului Cristian Banu, între care suspendarea activității secțiilor, medicii fiind obligați să tratateze pacienți COVID în afara ariei de competență.

Acuzații similare sunt și la Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Ioan” din Capitală, despre care Newsweek România a scris aici: EXCLUSIV Spitale COVID făcute din pix. Cazul „Sf. Ioan“, unde sunt infecționiști doar până la 15.00

Newsweek România a mai stat de vorbă și cu chirurgul Alexandru Gîdea, dat afară de manager după ce a protestat în curtea spitalului, în vară. Managerul a respins atunci acuzațiile, vorbind despre faptul că medicul nu mai avea autorizație de liberă practică. 

De altfel, într-o declarație pentru Newsweek România, managerul Cristian Banu îi acuză pe chirurgi că vor, de fapt, ca unitatea să nu mai fie spital COVID și respinge acuzațiile acestora, spunând că activitatea secțiilor nu este suspendată, doar blocul operator este închis.

Doar 8 din cele 16 paturi din ATI de la Witting sunt folosite. Explicațiile conducerii  

Din informațiile Newsweek România, săptămâna trecută, în secția ATI din Witting erau internați doar opt pacienți, deși secția are 16 locuri, iar pacienții critici din Capitală au ajuns să fie transferați în alte județe.

Informația a fost confirmată luni dimineață de managerul Cristian Banu, care a declarat, pentru Newsweek România, că doar 8 paturi din ATI sunt folosite, „cu celelalte 8 așteptăm vizita de la DSP, am făcut revenire, să vadă dacă e în regulă unde ne-am gândit să amplasăm. Ca să dăm drumul la cele opt paturi, noi avem nevoie de personal, noi le-am spus în aviz, vom da drumul numai cu personal”.  

De altfel, într-un document postat pe site-ul CF Witting, din 5 noiembrie, conducerea spitalului menționează că:

-„funcționăm cu opt paturi ATI și 43 de paturi secție îngrijire pacienți COVID.

- pentru celelalte opt paturi (ATI – n.r.), conform avizului DSP, urmează să se facă o evaluare asupra infrastructurii medicale din spial, în ceea ce privește rețelele de fluide medicale (oxigen), dacă rețeaua poate asigura necesarul de oxigen pentru încă opt paturi.

- necesarul de personal ATI este insuficient, în prezent, asigurăm îngrijirea pacienților prin 2 medici ATI (angajații noștri) și prin detașare de 4 medici specialiști și 2 medici rezidenți (din sursele Newsweek, medicii rezidenți nu au drept de gardă, n.r.).

-a fost prelungită detașarea prin ordn pentru cei 4 medici specialiști ATI din București, însă 2 dintre aceștia au formulat notă scrisă și nu s-au mai prezentat la spitalul nostru.

-spitalul CFR 2 a trimis astăzi dimineață, joi, 5 noiembrie 2020, 2 medici ATI în sprijinul nostru. 

Spitalul are asigurată permanența activității medicale, fiind organizate următoarele linii de gardă:

1.linie radiologie

2.linia secție de îngrijire bolnavi COVID-19:

-I (asigurată cu medici din specialitățile: interne, pneumologie, cardiologie, dermatovenerologie, boli infecțioase)

-II linia a II-a (asigurată cu medici din specialitățile: chirurgie, oftamologie, ORL, ortopedie)

3.linie de gardă ATI

Ne confruntăm cu lipsă acută de personal medical – în urma examenului de medicina muncii au rămas foarte puțini apți să trateze bolnavi COVID, am scos de nenumărate ori posturile de angajare fără concurs, pe perioadă determinată, precum și solicitări numeroase de detașare prin intermediul DSP București și CNCCI – DSU”.

Conform aceluiași document, spitalul avea, în 5 noiembrie,  16 medici – personal incadrat apt, și 10 medici apți condiționat, 54 de asistente medicale – apte, 20 apte condiționat, 33 de îngrijitoare/infirmiere – apte și 13 apte condiționat.

Șapte medici, scrisoare deschisă către președintele Iohannis

La sfârșitul săptămânii trecute, șapte medici de la Spitalul Clinic Căi Ferate Witting din Capitală au trimis o scrisoare deschisă către președintele Iohannis, către premierul Orban și către ministrul Transporturilor, în care l-au acuzat pe managerul unității medicale, spital-suport COVID de la finele lui iulie, că a transformat instituția într-o secție unică pentru pacienții cu coronavirus, nemaiexistând secții în care pacienții cu COVID și cu alte afecțiuni să fie tratați.

„Dorim prin această scrisoare deschisă să vă facem cunoscută starea deplorabilă în care Spitalul CF Witting se află sub conducerea actualului manager Banu Sorin Cristian, tensiunea extremă sub care lucrează personalul medical, umilit, hărțuit, epuizat,insuficient. Sub conducerea sa, spitalul a devenit secție unică de îngrijire covid, încălcând ordinul de ministru care-i stabilea statutul de spital suport covid. Organizarea domniei sale s-a dovedit un haos generalizat în care s-au închis secții, s-au amestecat specialitățile, pacienții și personalul medical au fost puși în pericol, tensiunile între membrii personalului au atins limite de nedescris. Inconsecvențele aplicării legislației, incapacitatea acoperirii necesarului de personal, greșelile frecvente în aplicarea normativelor salarizării au creat un mediu toxic pentru angajați și pentru pacienți”, spun medicii în această scrisoare deschisă, remisă redacției. 

Acuzațiile au început însă în iulie. 

 

Spital suport fără aviz DSP: Ne-am trezit noaptea cu două microbuze cu pacienți COVID

 

Chirurgul Laurențiu Ungurianu a povestit, pentru Newsweek România, că CF Witting a fost transformat în spital-suport COVID printr-un ordin din 23 iulie, iar în 27 iulie au venit primele două microbuze cu pacienții cu coronavirus. Ceilalți pacienți au fost evacuați în 24 și 25 iulie, iar avizul Direcției de Sănătate Publică București pentru spitalul-suport COVID a venit abia în 19 august.

„În 27, noaptea, au venit două microbuze cu pacienți COVID. În această perioadă, nu a existat nici o organizare; erau discuți intense asupra circuitului încă de la începutul pandemiei, între medicii din spital și conducere. Păstram încă organizarea veche, în acea noapte au fost luați prin surprindere cei doi medici de gardă, de la interne și de la chirurgie. (Pacienții – n.r.) au venit buluc și fiecare s-a organizat cum a putut să facă față situației. Abia în 30, s-a trezit managerul că nu avea controlul de medicina muncii pentru angajați, deci el nu știa pe ce oameni se bazează în activitate și trimite o notă: «urgent, tot personalul, adică 400 de oameni, să treacă la cabinetul de medicina muncii», care e asigurat de un medic pensionar și, ca să vezi trăsnet, aproape jumătate dintre anagajați nu au dreptul de a intra să intre la pacienții COVID, deci se trezește cu o gaură de personal la care trebuia să se gândească din 15 martie, mai ales că au mai trecut pe la noi pacienți cu COVID, chiar dacă îi trimiteam mai departe la spitalele de fază I și II”, a declarat medicul.

„Din cauza lipsei de personal, nu s-a putut organiza activitatea în spital în  limitele ordinului de ministru ca spital suport COVID, acesta trebuia să asigure îngrijirea pacienților covid pe toate patologiile existente în spital – chirurgie, oftalmologie, ORL etc. Așa că ce a făcut managerul – a desființat toate secțiile, le-a închis, a transformat spitalul într-o secție unică: spital COVID. Nu există în nomenclatorul unităților sanitare așa ceva, inclusiv reanimarea era închisă, deși fusese dotată în iunie cu 16 paturi ventilatoare noi, tot ce era necesar pentru o secție ultramodernă, dar n-avea personal”, a mai spus chirurgul Laurențiu Ungurianu, pentru Newsweek România.

Chirurgul a mai arătat că, inițial, din cauză că secția ATI era închisă, în spital erau tratați doar pacienți asimptomatici sau cu forme ușoare, „ce era formă medie sau severă nu se primea sau dacă se primeau și se deteriorau la noi, îi trimiteam la spitalele care aveau secție ATI”.

Am ajuns să lucrăm în două grupe fără să avem atribuții specifice, coordonați de un medic oftalmolog și de un medic generalist, așa a gândit managerul această activitate, medicii din grupe habar n-aveau ce trebuie făcut, așa că fiecare a început să facă ce credea el de cuviință. Eu am intrat mai des, plus că nu suportam lucrul în birou, o mare parte a activității era de învârtit hârtii, de făcut anchete epidemiologice, bilete de ieșire, concedii medicale, tot felul de bilete cerute în perioada aia când erau externările la cerere”, a mai declarat chirurgul.

 

Redeschiderea secției ATI: „Era nerușinat să vezi că alți medici se omoară, săracii, pe la spitalele de fază I și II și noi stăm pe puf”

 

Laurențiu Ungurianu, împreună cu alți colegi, a vrut să fie redeschisă chirurgia și, prin urmare, secția de terapie intensivă. „O mare luptă a fost pe deschiderea secției ATI, care, practic, mi-a aparținut. Am vrut să avem secția de chirurgie deschisă, am vrut să deservim pacienții care aveau nevoie de intervenții chirurgicale, nu să se întâmple ca la Oltenița (acolo, medici cu alte specializări au ajuns să lucreze pe ATI, n.r.).

Ca să deschidem secția de chirurgie, trebuia să deschidem secția de ATI. Managerul, în afară de câteva hârtii către Arafat și una cu posturi pentru angajări de 30 de zile nu a făcut nimic; nu era bătaie de cap cu formele asimptomatice și ușoare, lumea se făcea că practică medicină, dar nouă nu ne-a convenit, era cumva și nerușinat să vezi că alți medici se omoară, săracii, pe la spitalele de fază I și II și noi stăm așa pe puf. Când am văzut că managerul nu are de gând să deschidă secția minunată, cu toată aparatura pusă în celofan, e o imagine terifiantă, am luat în nume personal rezolvarea problemei, am început să sun la Raed Arafat, la Nelu Tătaru, la Ludovic Orban. Într-un final, după vreo două luni, la începutul lui octombrie, într-o ședință de Guvern, premierul Orban a fost foarte amabil, s-a interesat și datorită lui s-a rezolvat. A doua zi, s-a dat ordin și ne-au detașat medici, au deschis secția de ATI”, a povestit chirurgul.

În ședința de Guvern din 1 octombrie, premierul Ludovic Orban i-a transmis ministrului Tătaru: „Împreună cu Ministerul Transporturilor, operaţionalizaţi Spitalul Witting, pentru că acolo secţia ATI este o investiţie făcută de curând, la un nivel de înzestrare extrem de mare, trebuie asiguraţi medici prin detaşare. (...) Împreună cu dl ministru, chemaţi pe domnul director al spitalului să ia toate măsurile pentru operaţionalizarea secţiei. Dacă nu, să se ducă acasă”.

În ciuda luptei medicilor, secția de chirurgie nu este deschisă nici acum, iar personalul este insuficient, a mai acuzat chirugul Ungurianu. Acesta a spus că recent au fost angajate 20 de asistente, dintre care 17 debutante.

Laurențiu Ungurianu, în calitate de membru din partea Colegiului Medicilor, a depus o plângere în Consiliul de Administrație al Spitalului Witting, în care a solicitat demiterea managerului Banu, pentru nerespectarea ordinului de ministru (pentru că a suspendat secțiile, n.r.). Plângerea a rămas fără răspuns. 

 

Malpraxisul și deconturile la CNAS, cele două capcane ale pandemiei

Chirurgul Alexandru Gîdea, care a fost concediat în luna august, pe motiv că nu mai avea autorizație de liberă practică (medicul neagă această afirmație și a atacat în instanță decizia de desfacere a contractului de muncă), a declarat că sunt două mari probleme cu suspendarea secțiilor de la Spitalul Clinic CF Witting.

Prima este că medicii de la Witting ar practica malpraxis: după transformarea spitalului „într-o uriașă secție COVID, care înseamnă o secție de infecțioase, pe care pot să lucreze doar medicii care au autorizație de liberă practică pe infecțioase, nu poți obliga medicii să lucreze dacă nu au această specialitate. Toți cei care lucrează în momentul de față pe această secție, din păcate, practică malpraxis, asta e valabil pentru multe spitale suport COVID din România ale căror manageri nu au înțeles că nu trebuie să desființeze secțiile, pentru că dacă le desființează bagă toți medicii în malpraxis.

Abordarea simplă și de bun-simț era următoarea: suport COVID înseamnă că tratăm oamenii infectați, pacientul are și el alte boli, aducem un  infecționist sau doi care să coordoneze activitatea pentru toți și lași secțiile așa cum sunt, el face foile pe care le transmite către Casa de Sănătate, pentru că tratamentul principal e de infecțioase și totul era în regulă, dar fără suspendarea activității secțiilor”, a explicat Alexandru Gîdea.

Totodată, chirurgul a semnalat că o altă problemă o vor reprezenta deconturile pe care le-a făcut Casa Națională de Asigurări de Sănătate, pentru pacienții care aveau diagnostic principal de coronavirus  iar fișele de observație au fost semnate de medici de alte specialități.

„Toate raportările care s-au făcut la Casă pe foi de observație semnate de alți doctori decât de infecționiști, cu diagnosticul principal de COVID, o să vină Casa peste un an doi peste acești doctori oreliști, chirurgi sau alte specialități care au semnat cu vitejie pe foaie și s-au dus la Casă și Casa a plătit-o, cum o să vină Casa împotriva lor și o să le ia banii înapoi.

S-a pus problema atunci că nu vrem noi să tratăm COVID, nu; problema e să îl tratezi într-o siguranță cât mai mare; noi vrem să nu facem malpraxis nu numai pentru noi ca doctori, ci pentru pacienți”, a explicat chirurgul.

Acesta a continuat: „Dacă ar fi un cataclism și ar fi nevoie de chirurgi și în loc de chirurgi ar trebui să vină infecționiști, ar face asta? (Infecționistul – n.r.) să îl taie sau ar fi ca doctorii mei chirurgi, de ORL, de oftalmo, care nu știu infecțioase și tratează infecțioase? Cum vi s-ar părea să vă opereze un oftalmolog de colecist sau de apendicită? «Dacă a zis domnul manager că pot să fac, eu fac, nu contează că te tai în zigzag, că poți să mori...» Chiar dacă există protocoalele de la infecționiști, că toți doctorii au făcut facultatea de medicină, pe principiul ăsta absurd, de ce mai faci specializare? Că ai protocolul și atunci faci orice specializare”.

Alexandru Gîdea, liderul sindicatului Salus din CF Witting, a semnat, la începutul lunii august, împreună cu alți colegi, un memoriu care a fost trimis secretarului de stat Raed Arafat, ministrului Sănătății, Nelu Tătaru și ministrului Transporturilor, dar și DSP București, Colegiului Medicilor și Administrației Prezidențiale, în care se atrăgea atenția că spitalul, desemnat la finele lui iulie spital suport-COVID, nu avea făcute corect circuitele pentru pacienți, nu avea medicii necesari și secțiile fuseseră suspendate. După trimiterea acestui memoriu, mai mulți membri ai Salus s-au adunat în curtea spitalului și i-au reproșat managerului cele scrise în document.

Apoi, lui Alexandru Gîdea i-a fost desfăcut contractul de muncă. Managerul spitalului CF Witting a susținut, într-un punct de vedere publicat pe site-ul instituției, că nu i-a desfăcut contractul de muncă pentru memoriu și pentru protestul în curtea spitalului, ci „în decizia de încetare este prevăzut izvorul de drept care a stat la baza emiterii în fapt și în drept a actului administrativ”. 

Sindicaliștii din Federația Solidaritatea Sanitară au acuzat, însă, că medicul a fost dat afară tocmai pentru că a atras atenția asupra problemelor cu care se confrunta unitatea medicală. În decizia de concediere, Alexandru Gîdea era trecut „apt condiționat” să îngrijească pacienți COVID, sindicaliștii fiind de părere: „Concedierea salariaților care au risc crescut de mortalitate din cauza vârstei sau a comorbidităților este un abuz flagrant, protecția la care au dreptul legal fiind înlocuită de o măsură discriminatorie”.

 

Managerul Witting: Este suspendat doar blocul operator. Chirurgii vor să nu mai fie spital COVID 

 

Medicul Cristian Banu a respins însă acuzațiile medicilor, spunând, pentru Newsweek România, că „nu sunt secțiile suspendate, conform unui aviz de la DSP, blocul operator este suspendat, nu numai în cazul nostru, dar și la alte spitale, dar secțiile au funcționat, angajații sunt pe secțiile respective. Ei acordă  - funcția de suport COVID – conform ordinului MS – pentru specialitățile la care aceștia au competență, adică linia de gardă – pentru cei 43 de bolnavi – la linia de gardă e medic de medicină internă, au medic pneumolog și o infecționistă, pe linia a II-a, se acordă asistență medicală pentru ORL, oftalmo, chirurgie și dermatologie. S-au organizat cu directorul medical, în două echipe COVID, cu 7 zile și 7 zile acasă”.

Chirurgii ce fac dacă nu au bloc operator?

Cristian Banu: Ei nu pot asigura partea de intervenție chirurgicală, dar partea legată de consultul multidisciplinar în activitatea de chirurgie ... chirurgia nu presupune numai o intervenție, activitatea chirurgilor presupune și activitatea de control multidisciplinar – adică avem cazuri operate, intervenite chirurgical pentru pacienți la Fundeni, în alte unități spitalicești, s-a intervenit, s-a stabilizat pacientul, după care ulterior s-a constatat că acel pacient avea și COVID, atunci, am avut transferați pacienți care au fost operați și chirurgii noștri din linia a II-a au asigurat asistența medicală.

Nemulțumirea lor, doamnă, ăsta este un foileton, este că din martie-aprilie, domnii mei chirurgi întruna .... este o imixtiune de la sindicat, de la acel moment am rugat media să se uite cu celeritate ... este o imixtiune, sindicatul lor este minoritar, nu are reprezentativitate la nivel de spital, are puțini membri. Orice acțiune pe care o fac este să revină asupra vechilor condiții, adică spitalul să nu mai fie spital COVID, la televizor spun că ar vrea să trateze, eu mă trezesc în fața lor – unde e adevărul – că au chemat în instanță spitalul că nu mai vor să fie spital COVID și acolo spune domnul doctor Ungurianu Laurențiu și cu fostul sindicalist Gîdea că noi suntem, așa va fi întruna alimentat până nu o să mai fie spitalul COVID, când nu o să mai fie să vedeți ce pace și liniște o să fie.

Ei spun că medicii ar fi obligați să își depășească limita de competență și ar intra în zona de malpraxis.

Cristian Banu: Am hotărâre judecătorească – ei voiau să iasă din gărzi, instanța a spus că sunt îndeplinite condițiile, că li s-a dat în linia I medic de medicină internă și ei fac partea multidisciplinară. Hotărârea spune că nu-și depășesc competențele. Sunt acum în instanță și că nu mai vor să fim COVID.

 

Hotărârea instanței: Sunt de notorietate generală dificultățile existente în sistemul sanitar cu privire la alocarea unui număr suficient de medici

În august 2020, cinci medici de la CF Witting au dat în judecată spitalul, cerând emiterea unei ordonanțe președințiale prin care aceștia să nu fie obligați să îngrijească pacienți COVID pe alte specialități decât dețin și să fie scoși din linia de gardă pentru secția de îngrijire a pacienților cu coronavirus.

„Apărătorul reclamanților precizează că aceștia sunt medici având diverse specializări, chirurgie și anestezie terapie intensivă, iar prin cele două note practic se schimbă specialitatea pe care acești medici o au, și anume din medic anestezie și medic chirurg practic îi transformă în medici epidemiologi, schimbându-le astfel specialitatea obținută în urma examenului de rezidențiat susținut și în mod special din autorizația de funcționare eliberată de Colegiul Medicilor. În esență, reclamanții apreciază că printr-o notă internă a unui director, care nici măcar nu este medic, ci este absolvent de științe juridice, nu se poate schimba specializarea obținută, deoarece în România nu se poate exercita  o profesie decât în urma avizului obținut de la Colegiul Medicilor pentru o anumită specialitate, iar această modificare îi expune pe medici la malpraxis, asigurarea de malpraxis a fiecărui medic vizând doar specialitatea în care este încadrat. Având în vedere că prin dispoziții interne ale unui director de spital nu poate fi modificată și nu poate fi interpretată legislația în vigoare și nu poate fi modificat avizul dat de Colegiul Medicilor, este clar ca aparența de drept este în favoarea reclamanților. (…)

Cu privire la existența urgenței, alături de cele menționate în ordonanța președințială, și anume faptul că reclamanții își vor exercita profesia în afara cadrului legal prin practicarea unor competențe pe care nu le au, urgența are legătură și cu viața pacienților, acești medici fiind obligați să stea și să îngrijească bolnavi cu COVID. Or, nimeni nu ar vrea să fie tratat de către un oftalmolog pentru chestiuni de plămâni, viața pacienților fiind mai presus de orice. Nu pot fi avute în vedere argumentele prezentate de pârâta conform cărora cei patru medici nu ar face altceva decât să transpună niște tratamente, niște scheme de tratament, pe care medicul epidemiolog le-ar prescrie, iar medicii aceștia nu ar face altceva decât să dea pastile, fiind mult prea simplist prezentată situația, boala COVID fiind o boală complexă, nici macar nu se cunosc toate efectele. Or, în momentul în care un pacient  ar vrea să fie tratat de către un alt medic decât de către un medic specialist. Nu pot fi admise nici argumentele conform cărora ei sunt medici de medicină generală, pentru că dacă trebuie să aplice doar o schemă, așa cum spune în întâmpinare, atunci pot chema pe oricine, pentru că oricine poate să dea pastile, ori acolo de aceea numesc medici pentru ca în momentul în care apar complicații, medicul trebuie să știe ce măsură să ia ori din moment ce nu sunt de specialitate nu stiu ce măsură să ia. Pe cale de consecință, nu pot fi admise argumentele din întâmpinare cum că reclamanții sunt medici generaliști, pentru medici generaliști Colegiul Medicilor eliberează un aviz de funcționare vizat cu această specialitate medic generalist. Nu poate fi admisă nici ideea că oricine poate să facă o schemă de tratament”, se arată în hotărârea prin care Tribunalul București a respins acțiunea medicilor.

Instanța a reținut că DSP București a avizat modul în care funcționează unitatea medicală ca spital COVID și că nota internă a managerului privind organizarea în liniile de garda nu nominalizează un medic anume care să se ocupe de pacienții COVID și că, fiind „de notorietate generală dificultățile existente în sistemul sanitar cu privire la alocarea unui număr suficient de medici care să asigure liniile de gardă în spitale cu pacienți COVID 19, consecințele acestei lipse de îngrijire medicală nu ar putea fi remediate ulterior.”

Decizia instanței nu este definitivă.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.