În schimb, USR-PLUS s-a lăudat cu faptul că a organizat „concursuri pe bune“ pentru șefiile caselor județene.
O privire atentă arată că, de fapt, acestea nu au adus nicio schimbare, presa locală relatând inclusiv existența obișnuitelor înțelegeri politice dintre partenerii de guvernare.
În ianuarie 2012, guvernul Boc a încercat să spargă monopolul CNAS, după modelul din Germania sau Elveția.
A retras proiectul privind reforma în sănătate după puternice proteste de stradă și opoziția declarată a lui Raed Arafat.
În esență, proiectul din 2012 dădea asiguratului dreptul de a-și alege asiguratorul de sănătate.
În plus, spitalele urmau a fi organizate ca instituții publice, asociații sau fundații, dar și ca societăți comerciale.
Indiferent de forma de organizare sau de rețeaua în cadrul căruia funcționau, proiectul de lege impunea o limită pentru cheltuielile aferente drepturilor de personal, reprezentând cel mult 70% din sumele decontate de asigurătorii de sănătate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru serviciile medicale furnizate.
Newsweek România vă arată ce promisiuni au existat în programul de guvernare al cabinetului Cîțu în ceea ce privește asigurările de sănătate, ce și-a propus USR-PLUS în propriul program și ce s-a ales din aceste angajamente, după peste opt luni la putere.
„CNAS trebuie să dispară“
„Fără concurență nu există calitate. Monopolul de stat s-a dovedit un eșec. CNAS nu a fost capabil să combată fraudele, ci dimpotrivă, le-a concentrat.
Mai mult, nu a reușit nici să remunereze corect operațiuni medicale, punând în dificultate furnizorii de servicii medicale și încurajând decontările fictive prin sistemul DRG (...)
Vom permite românilor să aibă mai multe opțiuni prin deschiderea la concurență.
De asemenea, vom garanta posibilitatea fiecărui român de a putea alege opțiunea dorită pe modelul Pilonului 2 și 3 de pensii“, se arată la punctul 11 al programului de guvernare al USR-PLUS.
În iulie 2019, unul dintre liderii partidului, Claudiu Năsui, scria pe Facebook: „CNAS trebuie să dispară și românii trebuie să aibă dreptul să-și aleagă propriul asigurator de sănătate.
Cheltuim enorm pentru sănătate și nu primim nimic în schimb. Trebuie să avem #curajul și #viziunea de a schimba sistemul“.
Și președintele Senatului, Anca Dragu (USR-PLUS), a susținut că acest monopol trebuie spart.
„Mă gândesc să nu mai avem un monopol al CNAS, ci mai mulţi furnizori de servicii de sănătate. Să avem o concurenţă, nu o singură entitate care are acces la banii cu care noi contribuim la fondul de sănătate şi serviciile sunt cele care sunt.
Ar trebui să fie cinci case de asigurări, fiecare vine cu oferte şi concurează pentru banii noştri“, a afirmat Anca Dragu, în noiembrie 2020.
Guvernul vrea o dezbatere
Ideea lui Claudiu Năsui de a desființa monopolul CNAS a dispărut din programul de guvernare.
Vlad Voiculescu, cel care a preluat în decembrie 2020 portofoliul Sănătății, a declarat public că se opune „privatizării“ CNAS, deși despre privatizare nu s-a discutat niciodată.
În programul de guvernare este prevăzut:
✅ Dezvoltarea asigurărilor complementare de sănătate cu creșterea ponderii fondurilor private, care să cofinanțeze servicii medicale, crearea unui cadru legislativ şi creşterea deductibilităţii fiscale pentru asigurările complementare de sănătate și inițierea unei dezbateri publice legate de oportunitatea introducerii concurenței în administrarea asigurării obligatorii de bază.
✅ Dreptul de a alege în Sănătate - deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate și asiguratori pe modelul Pilonul 2 și 3 de pensii; în acest context statul își va menține rolul de reglementator, finanțator și chiar ofertant de servicii de asigurare prin CNAS.
Programul mai prevedea „transparentizarea datelor din sănătate (date deschise) și utilizarea soluțiilor digitale în debirocratizarea instituțiilor sistemului de sănătate (CNAS, ANMDMR, ANMCS)“.
Nici măcar promisa dezbatere despre „oportunitatea introducerii concurenței în administrarea asigurării obligatorii de bază“ nu a fost inițiată de noul ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, sau de președintele CNAS, Adrian Gheorghe. Restul promisiunilor au rămas pe hârtie.
„Concursuri pe bune“
În aprilie 2021, când Vlad Voiculescu a fost demis de la conducerea Ministerului Sănătății, liderii USR au susținut că aceasta se datorează și faptului că la CNAS se organizează „concursuri pe bune“.
Însă, în august 2021, realitatea s-a dovedit a fi mai complicată. Din 42 de posturi scoase la concurs, după trei sesiuni s-au ocupat doar 19: cinci în prima tentativă, 13 în a doua și doar unul în a treia. O a patra serie de concursuri este organizată în septembrie.
Niciun om din afara sistemului medical de stat nu a câștigat concursurile organizate de CNAS. Datele participanților la concurs au fost secretizate, deci nu se poate ști dacă a încercat cineva din mediul privat să candideze.
Toți câștigătorii sunt din sistem, majoritatea sunt angajați ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, iar unii au spate politic, fie PNL, fie USR.
Adrian Gheorghe, presedintele CNAS - Foto: INQUAM PHOTOS/ Ilona Andrei
„Concursurile pe bune sunt însă un început bun“, scria Vlad Voiculescu, pe Facebook, la 8 mai.
Iar Adrian Gheorghe, cel pus de Voiculescu la șefia CNAS, afirma: „Am schimbat total filozofia de recrutare a managerilor de CAS.
Este un concurs organizat în mod transparent, obiectiv, fără discriminare pe criterii politice sau de orice altă natură, un concurs în care vor promova acei candidați cu cele mai bune abilităţi de planificare, organizare, coordonare şi control“.
Chiar dacă „filozofia“ a fost schimbată, rezultatele nu au adus nimic nou.
Sistemul de stat, de nepenetrat
Realitatea îi contrazice flagrant pe Vlad Voiculescu și Adrian Gheorghe. Sunt județe unde noii șefi ai caselor județene nu s-au sfiit să-și arate apartenența politică.
Imensa majoritate a câștigătorilor provine chiar din Casa Națională de Asigurări de Sănătate, unde unii lucrau de la înființare, în 1999, sau deja ocupau funcții de conducere.
Din 42 de posturi
scoase la concurs,
după trei sesiuni
s-au ocupat doar 19
Cea mai mare parte au mai fost șefi ai caselor județene. CNAS nu s-a deranjat să publice pe site biografiile celor care au câștigat concursurile - deși USR-PLUS a lansat sloganul „Transparența nu se negociază“ - așa că informațiile provin din presa locală.
Iată cine sunt cei 19 care au câștigat concursurile pentru șefia caselor județene de asigurări de sănătate:
👉 Szekely Vilhelm, Bistrița- Năsăud: fost director executiv la departamentul Relații contractuale în cadrul CJAS. El a mai condus CJAS în perioada 2010-2012.
👉 Bruştur-Chirilă Lucia- Luminiţa, Cluj: a fost președinte- director general al CJAS Cluj în perioada 2017-2020, iar din luna mai 2020 este director general cu delegație.
👉 Ţibichi Radu Gheorghe, Iași: a fost directorul CNAS, în guvernarea Cioloș. A mai fost și șeful CJAS Iași. CV-ul său a dispărut de site-ul CNAS.
👉 Prodan Carmen Eleonora, Maramureș: era directorul general interimar al Casei Județene de Asigurări de Sănătate.
👉 Vasile Eugenia, Tulcea: era deja interimară la șefia casei județene. Presa locală scrie că lucrează în cadrul CAS Tulcea din anul 1999, iar din 2012 se află la conducerea instituţiei.
👉 Puie Silvia, Alba: lucra din 1999 la CJAS, era șefă interimară, a fost unic candidat.
👉 Cosma Angela Dana, Arad: aceasta a deținut funcția de director economic la CJAS Arad încă din 1999, de când s-a înființat această instituție. Candidat unic.
👉 Dulău Dorel, Bihor: fost șef al Compartimentului Management Spitale în Primăria Oradea, doctorand la Universitatea locală. Este unul dintre puținii câștigători care nu a lucrat în casa de sănătate, dar provine din sistemul medical de stat.
👉 Mustiață Alina, Botoșani: era director executiv relații contractuale în cadrul CJAS Botoșani.
👉 Daisa Ancuţa, Brașov: era director executiv al Direcţiei Relaţii Contractuale al CJAS Braşov
👉 Nagy Luminiţa, Constanța: ex-director executiv al Direcției de Relații Contractuale al CJAS Constanța.
👉 Tatu Dragoş Gheorghe, Covasna: conducea această casă județeană din 2015.
👉 Sima Cristina, Dâmbovița: consilier județean PNL, juristă la spitalul județean in Târgoviște. Presa locală scrie că a fost și membră a PC, ALDE și Pro România.
👉 Făgaş Carmen Amalia, Gorj: La concursul din luna mai, Făgaş, membru USR-PLUS, a obţinut doar 59 de puncte. Ea s-a mai prezentat o dată, la concursul din iunie, și a trecut. Făgaș este economistă la CJAS.
👉 Cîrjan Carmen Liana, Olt: economistă la CJAS. A fost susținută de PNL, scrie presa locală.
👉 Stana Olga, Sălaj: a condus CJAS-ul local din 2017 în 2020, an în care a fost demisă, așa că a dat în judecată CNAS-ul.
👉 Curta Mihaela Codruţa, Satu Mare: „are o carieră de peste 20 de ani în sistemul de asigurări de sănătate sătmărean, iar în ultimii șapte ani a ocupat funcția de conducere de director Relații Contractuale“, a scris presa locală.
👉 Voiculeţ Costinel Alin, Vâlcea: economist produs de Universitatea din Craiova, lucrează la CJAS din 1999, de la înființarea instituției. A mai condus CJAS Vâlcea.
La șefia casei de asigurări din sistemul de apărare și siguranță națională, șef este Claudiu Tronciu. Cum un CV nu a fost postat pe site-ul CNAS, probabil că acesta este fostul director medical de la un spital SRI.
Voiculescu dă vina pe critici
Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, a apărat concursurile organizate de CNAS și a spus că oamenii buni evită să se angajeze la stat fiindcă sunt „târâți în noroi“.
„Concursurile au arătat nivelul real al conducerilor politizate din sistem! Cele mai multe posturi încă nu sunt ocupate… ba chiar de la casele județene cele mai importante! Asta este nivelul (...)
Problema este alta… și nu e mică: problema este că nu se prezintă candidați la foarte multe dintre aceste concursuri.
În general, pe funcțiile de conducere din sănătate nu se prezintă candidați cu experiență în privat. La fel în multe alte locuri din administrația publică.
Am avut sute de conversații cu oameni pe care i-am rugat să participe la concursuri. Până la urmă, pe mulți îi înțeleg… de ce ar face-o?
Unul dintre «beneficiile» ocupării unei funcții publice de conducere este că imediat sunt târâți în noroi de oameni care nu au nici cea mai mică problemă cu a judeca fără a înțelege sau fără măcar a încerca să se informeze“, a comentat el, pe Facebook.
Vlad Voiculescu a respins și ceea ce el a denumit „privatizarea“ CNAS: „Privatizarea CNAS nu e o soluție. Sună bine doar la nivel de soluție de Facebook!“.
