În primul rând a transmis condoleanțe pentru familiile celor șapte pacienți care și-au pierdut viața în dezastrul de la Spitalul de Boli Infecțioase.

A mulțumit ISU, serviciului Salvare, colectivului medical, care au luptat să limiteze dezastrul.

Primarul a declarat că a ajuns la 5 minute de la anunț și a început imediat coordonarea  activităților împreună cu viceprimarul Rusu, atribuțiile ce reveneau Primăriei, a distribuit pături, apă, și împreună cu cadrele medicale au distribuit măștile de oxigen și buteliile de oxigen necesare.

De asemenea au luat măsuri pentru distribuirea bolnavilor la alte spitale din proximitate.

Au pus în funcțiune zone din spital ce trebuiau să funcționeze în continuare, iar ENEL a refăcut sistemul în zonele cheie, laboratoare.

A luat măsuri ca zona să fie foarte bine păzită.

„Organizatoric, lucrurile sunt sub control acum”, a precizat primarul.

Acesta a ținut să sublinieze că din primele momente ale mandatului său s-a concentrat pe priorități medicale, servicii de sănătate, depunând un proiect european în care este inclus spitalul și care a obținut 88 de puncte.

Citește și

FOTO & VIDEO Al treilea incendiu devastator la ATI COVID în nici un an. Nimeni nu plătește niciodată

Cine taie panglica dezastrului sanitar din România?

„În două luni începe proiectul de reabilitare energetică a spitalului, toate inistalațiile schimbate, infrastructura, dotarea cu echipamente moderne, deoarece clădirea este construită în 1935”, a declarat primarul.

În momentul de față este în lucru un spital modular cu 42 paturi, 92 containere, în valoare de 15 milioane lei, ce se va realiza în perioada următoare.

de asemenea, se află în derulare un proiect de dotare cu echipamente de laborator, RMN, CT, o parte a aparaturii a venit și câteva loturi vor veni.

De ce n-a finanțat sistemul de detecție

„Au apărut în spațiul public informații conform cărora cei de la spital au cerut fonduri pentru instalația de detecție a incendiilor.

Când au făcut bugetul, au venint și cei de la spital și au cerut acest sistem, dar era inițiată procedura refacerii întregului sistem ceea ce însemna detecție-semnalizare- alarmare și stingere a incendiului.

Detecția în sine nu are valoare dacă nu e urmată de semnalizare, alarmare și stingere, de aceea nu am alocat fonduri doar pentru detecție, și nu puteam scoate acea porțiune din proiectul depus, ar fi fost vorba de o dublă finanțare și nu se face așa ceva”, a precizat primarul.

Bugetele în ultimii trei ani alocate spitalului de boli infecțioase de către Primăria Constanța au fost: 54.334 lei în 2019, 5 milioane în 2020, 8 milioane lei în 2021. 

„Mare parte din ei s-au pierdut”, a spus primarul fără să dea alte detalii.