"Pe partea de educaţie avem 3,6 miliarde (euro). Ne-am uitat şi la această parte de a nu rămâne în urmă, de a nu avea părţi din România care să fie uitate şi am dat exemplul de şcoală online dedicată elevilor cu dizabilităţi şi elevilor spitalizaţi. Deci, după ce trece această criză, tot trebuie în sistemul educaţional să avem capacitate de a educa aceşti copii care nu ajung la şcoală. La fel, o investiţie masivă în abandon şcolar. Vom avea granturi pentru şcolile cu risc crescut de abandon şi vor fi 320.000 de copii beneficiari ai acestor granturi care vor fi gestionate la nivel de şcoală", a spus Ghinea, potrivit Agerpres.

Citește și: EXCLUSIV Isărescu a recomandat publicarea lui Dan Voiculescu la Editura Academiei Române

Astfel, pentru programele accesibile de alfabetizare digitală pentru elevii cu dizabilităţi, elevi spitalizaţi suma alocată este de 78 milioane euro, perioada de realizare fiind septembrie 2022 - decembrie 2025.

În ceea ce priveşte abandonul şcolar, 1.750 de şcoli vor primi granturi, perioada de implementare fiind ianuarie 2022 - iunie 2026.

Pe componenta de turism şi cultură, sunt prevăzute 172 milioane euro pentru turism sustenabil, 10 milioane euro pentru operaţionalizarea Organizaţiilor de Management a Destinaţiilor şi 14 milioane euro pentru producţie şi distribuţie de film şi transformare digitală în cultură.

Citește și: Maraton de vaccinare cu premii în autoturisme, televizoare smart sau frigidere, în Dâmboviţa

Această componentă include finanţarea Muzeelor Memoriei, respectiv Muzeul Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului, Memorialul Revoluţiei Decembrie 1989, Închisoarea tăcerii de la Râmnicu Sărat, Memorialul Victimelor din Sighetul Marmaţiei, şi a Muzeelor Tehnice.

În ceea ce priveşte Componenta 9 - Suport pentru sectorul privat, cercetare şi inovare, pentru instrumente financiare pentru IMM-uri şi companii mari sunt prevăzute 1,25 miliarde euro, pentru granturi pentru transformarea digitală 300 milioane euro, granturi pentru listarea la bursă 35 milioane euro, IPCEI Microelectronică 300 milioane euro, pentru granturi pentru tehnologiile viitorului 200 milioane euro şi pentru cercetare, dezvoltare şi inovare 260 milioane euro.

"La digitalizare cea mai mare investiţie este realizarea acestui cloud guvernamental. Toate instituţiile centrale vor fi legate într-un singur sistem informatic. Nu vom mai căra hârtii de colo, colo, noi, cetăţenii. Şi avem o investiţie importantă prin care vom finanţa achiziţia de cărţi electronice care au şi semnătura digitală inclusă de către opt milioane de români", a mai afirmat ministrul Investiţiilor.

Astfel, pentru realizarea şi migrarea către cloud-ul guvernamental investiţiile sunt estimate la 500 milioane euro, pentru cartea electronică de identitate pentru 8,5 milioane români la 198 milioane euro, pentru e-sănătate şi telemedicină la 400 milioane euro, pentru justiţie digitală la 189 milioane euro şi pentru alte sisteme digitale la 146 milioane euro.

Ministrul a mai menţionat şi investiţiile pentru componenta de managementul apei, acestea fiind de 976 milioane euro pentru sisteme de apă şi canalizare, 545 milioane euro pentru sisteme de stocare a apei şi de 323 milioane euro pentru sisteme de desecare şi drenaj, în agricultură.

Conform datelor prezentate de Cristian Ghinea, top 5 subcomponente în funcţie de sume cuprinde: Feroviar - 3,911 miliarde euro, Autostrăzi - 3,105 miliarde euro, Fondul pentru valul renovării (eficienţă energetică) - 2,170 miliarde euro, Infrastructură spitalicească şi dotări aferente - 1,951 miliarde euro şi Instrumente financiare pentru IMM-uri - 1,250 miliarde euro.

Bugetul total alocat României pentru PNRR se ridică la 29,2 miliarde euro. România a depus oficial, luni, Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare la Bruxelles şi urmează evaluarea oficială a Comisiei Europene.