Alergiile de sezon afectează milioane de oameni. Cercetătorii au descoperit factorul comun ce le declanșează

Expunerea la bacterii sau viruși declanșează, de regulă, o alertă imediată în cadrul sistemului imunitar, provocând un răspuns menit să respingă intrusul infecțios. 

Alergiile apar prin intermediul unei ramuri distincte a sistemului imunitar și se manifestă diferit, potrivit imunologului Caroline Sokol, de la Ragon Institute of Mass General Brigham.

Expunerea repetată, în timp, la cantități mici dintr-un anumit alergen duce, treptat, la dezvoltarea unei alergii manifeste.

Alergiile de sezon afectează milioane de oameni. Cercetătorii au descoperit factorul comun ce le declanșează 

Echipa condusă de Sokol a identificat sursa declanșării reacțiilor alergice la factori din mediu, iar aceasta s-a dovedit a fi surprinzătoare: neuronii senzitivi.

Acești neuroni, responsabili pentru simțul tactil, sunt printre primii care interacționează și comunică cu sistemul imunitar implicat în alergii, a explicat Sokol într-un interviu. „Neuronii senzitivi reacționează direct la alergeni provocând o senzație de mâncărime”, a adăugat ea.

Până la publicarea unui studiu de către Sokol și echipa sa, luna trecută, în revista Cell, nu era clar modul în care această reacție se dezvoltă în timp.

„Ipoteza a fost simplă: ce-ar fi dacă neuronii ar dezvolta o «memorie» a acestui alergen?”, a spus ea. „Așa că am încercat să creăm un model pentru a investiga acest aspect, iar rezultatul este cel pe care l-am descoperit.”

Cercetătorii au expus șoareci la diverși factori declanșatori – inclusiv papaină (o substanță extrasă din papaya) și alergeni proveniți de la acarienii din praful de casă – și au analizat modul în care au reacționat neuronii senzitivi ai acestora.

În urma acestor expuneri, mitocondriile neuronale ale animalelor – niște structuri minuscule care generează energia necesară funcționării celulelor – au ajuns într-o stare de „pregătire” (sau sensibilizare) și hipervigilență. La expuneri ulterioare la alergeni, aceste celule au declanșat un răspuns imunitar și mai puternic, însoțit de o mâncărime mai intensă.

Această sensibilizare nu a fost limitată la un anumit alergen. Șoarecii expuși inițial la papaină au prezentat o reacție mai puternică și atunci când au fost expuși la alergeni proveniți de la acarieni sau mucegaiuri. 

Neuronii joacă un rol central în declanșarea imunității alergice

Acest lucru sugerează că, în timp, mecanismul respectiv ar putea duce la apariția unei game largi de alergii. „Orice factor capabil să activeze aceeași cale biologică declanșează acest răspuns bazat pe memorie”, a precizat Sokol. Aceasta ar putea explica de ce multe persoane dezvoltă alergii la o varietate de substanțe.

Sébastien Talbot, neuroimunolog la Universitatea Queen’s din Kingston, Ontario – care nu a participat la studiu – a afirmat că rezultatele acestuia sunt relevante și pentru oameni, având în vedere similitudinile fiziologice cunoscute dintre cele două specii.

„Această cercetare este extrem de interesantă și demonstrează, într-adevăr, că neuronii joacă un rol central în declanșarea imunității alergice”, a spus el. Talbot adaugă că cercetătorii au observat un mecanism similar în ceea ce privește modul în care șoarecii resimt durerea cronică: neuronii senzoriali pot fi „pregătiți” să genereze un răspuns imun excesiv, ceea ce duce la o inflamație dureroasă și necontrolată.

Sokol și colegii săi încearcă să definească mai bine modul în care se instalează această sensibilizare și să identifice factorii care determină dacă alergiile ajung, în cele din urmă, să se manifeste.

Munca lor a scos deja la iveală o proteină din mitocondrii care joacă un rol central în acest proces și există posibilitatea dezvoltării unor medicamente care să vizeze direct mecanismele ce stau la baza alergiilor. „Putem inversa acest proces? Acestea sunt aspecte importante pe care le testăm”, a spus ea.