Îți place să dormi după-amiaza? Acest obicei poate fi semnul unei boli grave
Somnul de după-amiază pare un obicei inofensiv, dar, la vârste înaintate, poate ascunde probleme de sănătate. Cercetătorii au descoperit o legătură între reprizele frecvente de somn din timpul zilei și riscul de demență. Ce arată datele analizate și cine este mai expus.
Un pui de somn după prânz este, pentru mulți oameni, una dintre cele mai plăcute metode de relaxare. Însă, atunci când nevoia de a dormi în timpul zilei devine tot mai frecventă, ar putea exista un motiv de îngrijorare. O cercetare realizată în Statele Unite sugerează că acest obicei poate fi asociat cu modificări ale sănătății creierului.
Somnul de după-amiază poate ascunde un risc crescut de demență
Cercetătorii de la Universitatea Johns Hopkins au analizat datele a 995 de persoane cu vârste de cel puțin 65 de ani, pentru a înțelege dacă există o legătură între obiceiul de a dormi în timpul zilei și apariția demenței.
La începutul cercetării, niciunul dintre participanți nu avea demență posibilă sau probabilă, potrivit criteriilor utilizate de specialiști.
Persoanele incluse în studiu au oferit informații despre frecvența și durata somnului de după-amiază, iar cercetătorii le-au monitorizat evoluția sănătății cognitive.
Pe parcursul unei perioade de urmărire cu o durată mediană de cinci ani, 417 participanți, reprezentând 41,9% din total, au fost identificați ca având demență posibilă sau probabilă.
Rezultatele au arătat că persoanele care dormeau în timpul zilei zilnic sau aproape zilnic aveau o rată a demenței cu 48% mai mare decât cele care dormeau rar sau deloc după-amiaza.
Asocierea a rămas semnificativă și după ce cercetătorii au luat în calcul factori precum vârsta, sexul, nivelul de educație, fumatul, indicele de masă corporală și anumite afecțiuni medicale.
Citește și: Demența. O jumătate de milion de cazuri aparent atribuibile acestei cauze
Când somnul din timpul zilei poate deveni un semnal de alarmă?
Specialiștii au descoperit că nu doar frecvența somnului contează, ci și împrejurările în care oamenii adorm.
Persoanele care ațipeau involuntar în timpul zilei aveau o rată a demenței cu 39% mai mare decât participanții care nu dormeau după-amiaza.
O altă observație surprinzătoare a vizat durata somnului. Participanții care dormeau cel mult 30 de minute în timpul zilei prezentau o rată a demenței cu 40% mai mare decât cei care nu aveau acest obicei.
Somnul frecvent, involuntar sau de scurtă durată a fost asociat și cu un risc mai mare de apariție a problemelor de memorie pe parcursul perioadei de urmărire.
Totuși, rezultatele nu înseamnă că un pui de somn de 30 de minute este periculos în sine. Cercetătorii au identificat asocieri statistice, nu dovezi că dormitul după-amiaza provoacă demență.
De asemenea, diferențele observate în cazul persoanelor care dormeau ocazional, intenționat sau pentru perioade mai lungi nu au rămas semnificative statistic după ajustarea rezultatelor.
De ce ar putea exista o legătură între somn și demență?
Una dintre explicațiile analizate de cercetători este că nevoia crescută de somn în timpul zilei ar putea reprezenta un semn timpuriu al modificărilor neurologice.
Cu alte cuvinte, nu somnul ar determina neapărat deteriorarea funcțiilor cognitive, ci schimbările care au loc în creier ar putea face o persoană să se simtă tot mai somnoroasă.
Psihologul și cercetătorul Adam Spira, de la Universitatea Johns Hopkins, a explicat că somnul tot mai frecvent din timpul zilei ar putea indica modificări cerebrale, mai degrabă decât să fie cauza acestora.
Relația poate funcționa însă în ambele direcții. Problemele neurologice ar putea favoriza somnolența, în timp ce tulburările de somn ar putea influența sănătatea cognitivă.
O altă posibilă explicație este legată de calitatea somnului nocturn. Persoanele care nu se odihnesc suficient noaptea pot simți nevoia să recupereze orele pierdute în timpul zilei.
Cercetătorii au ținut cont inclusiv de durata somnului nocturn, somnolența diurnă și riscul de apnee în somn. Chiar și după aceste ajustări, anumite tipare de somn din timpul zilei au rămas asociate cu un risc mai mare de demență.
Citește și: Trucul banal prin care vei avea un somn mai odihnitor noaptea. Ce să faci pentru câteva minute la prânz
Ar trebui să renunțăm la somnul de după-amiază?
Rezultatele studiului nu justifică o asemenea recomandare generală.
Cercetarea este una observațională, ceea ce înseamnă că nu poate demonstra o relație directă de cauzalitate între somnul din timpul zilei și apariția demenței.
În plus, cercetările anterioare au produs rezultate diferite. Unele au identificat asocieri între somnul de după-amiază și deteriorarea cognitivă, în timp ce altele nu au găsit dovezi convingătoare privind existența acestei legături.
Ceea ce atrage atenția specialiștilor este schimbarea obiceiurilor de somn, în special la persoanele în vârstă. O nevoie de odihnă tot mai frecventă, mai ales atunci când apare involuntar, ar putea merita discutată cu un medic.
Autorii consideră că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili dacă somnul din timpul zilei reprezintă un factor de risc care poate fi modificat sau, mai degrabă, un indicator timpuriu al problemelor cognitive.
Identificarea unor asemenea semnale ar putea contribui la monitorizarea persoanelor vulnerabile și la dezvoltarea unor strategii de prevenire a demenței, scrie ScienceAlert.
