În ce județe se înregistrează cele mai multe infecții nosocomiale în spitale? Care sunt cele mai comune?
Infecțiile nosocomiale rămân o problemă importantă în spitalele din România. În ziua în care comemorăm drama de la Colectiv, vă spunem în ce județe sunt raportate cele mai multe cazuri și care sunt cele mai frecvente infecții dobândite în unitățile medicale?
Sun t11 ani de la Colectiv, dar infecțiile asociate asistenței medicale continuă să reprezinte o problemă importantă pentru sistemul sanitar din România, cu mii de pacienți afectați și focare raportate în spitale din întreaga țară.
Newsweek a scris în exclusivitate că în 2025, au fost înregistrate 47.394 de cazuri de infecții nosocomiale, cu peste 5.400 mai multe decât în anul precedent.
Detalii, în link de mai jos:
Citește și: EXCLUSIV 47.394 de infecții nosocomiale în spitale raportate în 2025. Creștere cu 13% a cazurilor într-un an
Potrivit raportului Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), cele mai multe focare au fost raportate în județul Iași, municipiul București și județul Cluj.
În ce județe se înregistrează cele mai multe infecții nosocomiale în spitale? Care sunt cele mai comune?
Secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă au fost cele mai afectate, iar printre agenții patogeni identificați se numără virusurile gripale, SARS-CoV-2 și bacterii care pot dezvolta rezistență la tratamente.
Raportul INSP pentru anul 2025 evidențiază o distribuție inegală a focarelor de infecții asociate asistenței medicale (IAAM) la nivel național. Cele mai multe au fost raportate în județul Iași, municipiul București și județul Cluj.
La nivel național, în cursul anului trecut au fost înregistrate 189 de focare IAAM. În același timp, 11 dintre cele 41 de județe nu au raportat niciun focar: Argeș, Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Giurgiu, Ilfov, Olt, Prahova, Tulcea și Vâlcea.
Citește și: Peste 60 de milioane de lei din PNRR, plătiți pentru sănătate într-o singură săptămână. Unde au ajuns banii
Specialiștii atrag atenția că numărul focarelor nu trebuie confundat cu numărul total al infecțiilor raportate. Cele două statistici măsoară fenomene diferite.
În timp ce numărul cazurilor include infecțiile raportate individual, un focar presupune identificarea unei grupări de cazuri legate epidemiologic.
Prin urmare, prezența Iașului printre județele cu cele mai multe focare nu înseamnă automat că spitalele din județ prezintă un risc mai mare decât cele din alte zone ale țării.
Pentru o comparație corectă sunt necesari și alți indicatori, precum numărul pacienților internați, tipul secțiilor, durata spitalizării și capacitatea de depistare și raportare a infecțiilor.
Ce infecții au fost identificate în spitale
Distribuția focarelor în funcție de agentul patogen arată că cele mai multe au avut etiologie virală, fiind asociate cu SARS-CoV-2 și virusul gripal. Acestea au fost urmate de focare provocate de Clostridioides difficile, Acinetobacter baumannii și Klebsiella pneumoniae.
Raportul menționează și focare asociate cu Candidozyma auris, cunoscută anterior sub numele de Candida auris. Potrivit documentului, această categorie a reprezentat 6,88% din distribuția focarelor în funcție de etiologie.
Microorganismul reprezintă o preocupare pentru sănătatea publică deoarece poate fi rezistent la mai multe medicamente antifungice, poate fi dificil de identificat în laborator și poate persista pe suprafețele din mediul spitalicesc.
Riscurile sunt deosebit de importante pentru pacienții aflați în stare critică, cei cu imunitate scăzută sau cei care au nevoie de îngrijiri medicale complexe.
O altă bacterie importantă în contextul infecțiilor dobândite în spital este Clostridioides difficile. Aceasta poate provoca infecții intestinale, în special după administrarea antibioticelor care perturbă flora intestinală normală.
Citește și: Cum merg lucrările la cele 8 spitale construite de România prin PNRR? Gata până pe 31 august?
Simptomele pot include diaree severă și inflamație a colonului, iar în cazurile grave pot apărea complicații care necesită tratament specializat.
La rândul său, Acinetobacter baumannii este asociată frecvent cu infecții grave la pacienții vulnerabili, în special în secțiile de terapie intensivă.
Bacteria poate supraviețui timp îndelungat pe suprafețe și poate dezvolta rezistență la numeroase antibiotice, ceea ce îngreunează tratamentul unor pneumonii sau infecții ale sângelui.
Klebsiella pneumoniae poate fi prezentă în mod normal în tubul digestiv, însă, în anumite condiții, poate provoca infecții ale tractului urinar, pneumonii sau infecții ale sângelui.
Unele tulpini produc enzime care le fac rezistente la antibiotice importante, reducând opțiunile terapeutice disponibile medicilor.
De ce este importantă identificarea rapidă a agenților patogeni
Depistarea precoce a microorganismelor care provoacă infecții asociate asistenței medicale este esențială pentru limitarea transmiterii acestora în spitale.
În cazul unor agenți patogeni precum Candidozyma auris, identificarea poate fi dificilă în unitățile sanitare în care capacitatea de testare este limitată. Întârzierea diagnosticului poate amâna aplicarea măsurilor de izolare și control al infecției.
Citește și: O nouă boală genetică rară afectează creierul. O au doar 13 oameni din toată lumea
Prevenirea focarelor presupune respectarea strictă a regulilor de igienă, dezinfecția corespunzătoare a suprafețelor și echipamentelor, utilizarea corectă a dispozitivelor medicale și administrarea responsabilă a antibioticelor.
Supravegherea epidemiologică și raportarea promptă a cazurilor sunt, de asemenea, esențiale pentru identificarea situațiilor în care transmiterea unui agent patogen depășește nivelul obișnuit.
Secțiile ATI, cele mai afectate de focare
În funcție de secția în care au fost identificate, cele mai multe focare IAAM din 2025 au fost raportate în secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă, urmate de cele de psihiatrie, medicină internă și cardiologie.
Distribuția este legată, în parte, de particularitățile pacienților și de procedurile medicale efectuate. În secțiile ATI sunt internați bolnavi în stare critică, cu afecțiuni complexe și o vulnerabilitate crescută la infecții.
Tot aici sunt utilizate frecvent dispozitive invazive, precum cateterele venoase centrale și tuburile de ventilație, care pot reprezenta căi de pătrundere a microorganismelor în organism.
Pacienții aflați în terapie intensivă pot avea nevoie de spitalizări prelungite și de tratamente multiple, inclusiv antibiotice cu spectru larg. În anumite situații, acești factori favorizează apariția infecțiilor și selectarea unor microorganisme rezistente la tratament.
Infecțiile respiratorii, în prim-plan
În ceea ce privește localizarea și tipul infecțiilor, cele mai multe focare au fost respiratorii, urmate de cele mixte și digestive.
Focarele mixte pot include mai multe categorii de infecții, precum cele urinare, respiratorii, ale fluxului sanguin, asociate cateterelor venoase centrale, sepsisurile și infecțiile de plagă.
Infecțiile respiratorii pot avea un impact important în mediul spitalicesc, mai ales în perioadele de circulație intensă a virusurilor gripale și a SARS-CoV-2.
Pacienții internați, în special cei cu boli cronice sau cu imunitate scăzută, pot dezvolta forme severe, iar transmiterea în interiorul unităților sanitare impune măsuri rapide de control.
Dincolo de cele 189 de focare înregistrate în 2025, datele privind totalul infecțiilor asociate asistenței medicale indică amploarea problemei. În spitalele din România au fost raportate 47.394 de cazuri, cu peste 5.400 mai multe decât în anul precedent.
Datele transmise de Institutul Național de Sănătate Publică pentru Newsweek România arată că infecțiile nosocomiale rămân o provocare pentru sistemul sanitar.
În acest context, monitorizarea focarelor, accesul la teste de laborator și combaterea rezistenței antimicrobiene sunt esențiale pentru reducerea riscurilor și îmbunătățirea siguranței îngrijirilor medicale.
