EXCLUSIV 47.394 de infecții nosocomiale în spitale raportate în 2025. Creștere cu 13% a cazurilor într-un an
Infecțiile nosocomiale continuă să reprezinte o problemă pentru spitalele din România. În 2025, autoritățile au raportat 47.394 de cazuri, cu peste 5.400 mai multe decât în anul precedent. INSP a transmis în exclusivitate pentru Newsweek România datele din ultimii ani.
Pe 30 octombrie 2015 un incendiu a izbucnit în clubul Colectiv din București. Un număr de 26 de persoane au decedat în incinta clubului.
Celelalte 39 de persoane au decedat ulterior, multe dintre ele din cauza infecțiilor nosocomiale pe care le-au luat în spitale.
La 11 ani de la tragedia din Colectiv, problema infecțiilor nosocomiale din spitale pare scăpată de sub control. Numărul infecțiilor crește în loc să scadă.
Infecțiile asociate asistenței medicale continuă să reprezinte o problemă majoră pentru spitalele din România. Numărul cazurilor raportate a crescut la 47.394 în 2025, potrivit datelor transmise în exclusivitate de Institutul Național de Sănătate Publică pentru Newsweek România.
România a raportat peste 47.000 de infecții nosocomiale în 2025. INSP dezvăluie cifrele ultimilor cinci ani
Infecțiile nosocomiale, cunoscute și drept infecții asociate asistenței medicale (IAAM), reprezintă una dintre cele mai grave provocări ale sistemului sanitar.
Dobândite în timpul îngrijirilor medicale, acestea pot agrava bolile existente, pot prelungi spitalizarea și pot îngreuna recuperarea pacienților, în special a celor aflați în stare critică sau cu imunitatea scăzută.
Prevenirea lor depinde de respectarea normelor de igienă, de identificarea rapidă a agenților patogeni și de aplicarea măsurilor necesare pentru limitarea transmiterii infecțiilor în unitățile sanitare.
Numărul infecțiilor asociate asistenței medicale raportate la nivel național a crescut de la 41.957 de cazuri în 2024 la 47.394 în 2025, potrivit datelor transmise în exclusivitate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) pentru Newsweek România.
Citește și: Peste 60 de milioane de lei din PNRR, plătiți pentru sănătate într-o singură săptămână. Unde au ajuns banii
În primul semestru din 2026 au fost raportate alte 22.918 cazuri la nivel național. Probabil că, la final de an, vom avea peste 45.000 de cazuri.
Separat, raportul INSP pentru 2025 arată că județul Iași s-a numărat printre zonele cu cele mai multe focare de infecții asociate asistenței medicale.
Cele mai multe focare au fost raportate în secțiile de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI). Printre agenții patogeni identificați se numără SARS-CoV-2, virusul gripal, Clostridioides difficile și bacterii rezistente la antibiotice.
Numărul infecțiilor raportate a crescut de la un an la altul
Datele centralizate la nivel național arată o creștere a numărului de infecții asociate asistenței medicale raportate în ultimii ani. În 2022 au fost raportate 40.084 de cazuri, în 2023 au fost înregistrate 40.359, iar în 2024 numărul a ajuns la 41.957.
În 2025, totalul a crescut la 47.394 de cazuri, cu 5.437 mai multe decât în anul precedent, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 13%. În primele șase luni din 2026 au fost raportate alte 22.918 cazuri.
Evoluția cazurilor de infecții asociate asistenței medicale:
- 2022: 40.084 de cazuri;
- 2023: 40.359 de cazuri;
- 2024: 41.957 de cazuri;
- 2025: 47.394 de cazuri;
- Semestrul I 2026: 22.918 cazuri.
Cum explică INSP cifrele raportate de spitale
Institutul Național de Sănătate Publică atrage atenția că datele trebuie interpretate în contextul activității fiecărei unități medicale și al capacității acesteia de a identifica și raporta infecțiile.
„Numărul de cazuri raportate trebuie interpretat cu prudență, întrucât poate fi influențat de profilul și complexitatea activității medicale, de tipurile de pacienți îngrijiți și de gradul lor de severitate, de volumul și durata spitalizărilor, de capacitatea de diagnostic microbiologic, de disponibilitatea și organizarea serviciilor de laborator, precum și de intensitatea activităților de supraveghere, identificare și raportare a IAAM.
Prin urmare, un număr mai mare de cazuri raportate nu indică, în mod automat, un risc mai mare de dobândire a unei infecții sau o situație epidemiologică mai nefavorabilă în unitatea respectivă.
În mod similar, un număr redus de cazuri raportate nu demonstrează, în sine, un nivel scăzut al riscului de infecție.”, susține INSP în răspunsul transmis pentru Newsweek România.
Potrivit instituției, numărul raportărilor poate fi influențat de complexitatea cazurilor tratate, de tipurile de pacienți îngrijiți, de durata spitalizărilor, de capacitatea laboratoarelor de a identifica microorganismele și de intensitatea activităților de supraveghere epidemiologică.
Citește și: Cum merg lucrările la cele 8 spitale construite de România prin PNRR? Gata până pe 31 august?
Astfel, comparațiile dintre spitale trebuie realizate folosind indicatori epidemiologici adecvați și ținând cont de particularitățile fiecărei unități sanitare.
Tragedii provocate de infecțiile nosocomiale: de la Colectiv la copiii morți la Iași
Infecțiile asociate asistenței medicale au fost în centrul unor tragedii care au marcat sistemul sanitar românesc. De la tinerii răniți în incendiul din clubul Colectiv, care au murit în spitale după ce au fost infectați cu bacterii agresive, până la copiii decedați în secția ATI a Spitalului „Sf. Maria” din Iași, aceste cazuri au ridicat întrebări grave despre prevenirea infecțiilor, respectarea protocoalelor și rapiditatea cu care sunt raportate focarele.
Citește și: O nouă boală genetică rară afectează creierul. O au doar 13 oameni din toată lumea
Colectiv: 13 tineri au murit după ce au fost infectați cu bacterii în spitale
După incendiul din clubul Colectiv, din 30 octombrie 2015, în spitalele din București au fost tratați tineri cu arsuri grave, iar evoluția unora dintre pacienți s-a complicat în urma infecțiilor cu bacterii agresive.
Au fost indetificată prezența unor bacterii precum Acinetobacter, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa și Staphylococcus aureus.
Acestea prezentau rezistență la antibiotice, ceea ce limita opțiunile de tratament.
Șapte copii au murit la Iași, în contextul unui focar cu Serratia marcescens
În septembrie 2025, o nouă tragedie a readus problema infecțiilor nosocomiale în prim-plan. Șapte copii, cu vârste cuprinse între câteva zile și 15 ani, au murit în contextul unui focar cu bacteria Serratia marcescens, identificat la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sf. Maria” din Iași.
Ministerul Sănătății a anunțat că nouă pacienți cu vârsta sub un an fuseseră infectați cu această bacterie, iar în unitatea medicală au fost înregistrate șase decese. Ulterior, informațiile publicate despre caz au inclus și decesul unui alt copil.
Suspiciunile privind momentul raportării primelor infectări au determinat verificări ale autorităților. Ministerul Sănătății a criticat întârzierea reacției și a cerut măsuri administrative împotriva conducerii spitalului și a Direcției de Sănătate Publică Iași.
Conducerea spitalului a susținut că a respectat procedurile, în timp ce autoritățile au verificat modul în care au fost aplicate măsurile de prevenire și limitare a transmiterii infecției.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că problema nu ar fi fost lipsa infrastructurii sau a materialelor sanitare, ci modul în care au fost aplicate protocoalele și rapiditatea intervenției.
„Discutăm de o lipsă de aplicare a protocoalelor, de o lipsă de reacție atât din partea DSP, cât și din partea spitalului”, a afirmat ministrul.
În urma verificărilor, au fost aplicate sancțiuni, iar poliția a deschis o anchetă pentru clarificarea circumstanțelor în care s-au produs infectările și a modului în care au fost gestionate primele cazuri.
Spitalele trebuie să publice datele privind infecțiile
Potrivit răspunsului oficial, unitățile sanitare au obligația, în conformitate cu Ordinul ministrului Sănătății nr. 1.101/2016, să publice, pe propriile site-uri, informații statistice privind infecțiile asociate asistenței medicale, inclusiv indicatorii de incidență și prevalență.
INSP recomandă însă prudență în interpretarea datelor și în comparațiile dintre unitățile medicale, deoarece spitalele pot avea profiluri diferite, pot trata pacienți cu grade diferite de severitate și pot dispune de capacități diferite de diagnostic și supraveghere.
Creșterea numărului de cazuri raportate la nivel național este un indicator care necesită monitorizare, dar cifrele nu permit, singure, stabilirea proporției în care evoluția reflectă o creștere efectivă a infecțiilor sau o mai bună identificare și raportare a acestora.
Pentru evaluarea riscului real și a eficienței măsurilor de prevenție sunt necesare analize epidemiologice, indicatori comparabili și informații detaliate la nivelul fiecărei unități sanitare.
Ce măsuri anunță autoritățile pentru prevenirea infecțiilor
În răspunsul transmis pentru Newsweek România, INSP precizează că prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale reprezintă o prioritate de sănătate publică.
Măsurile menționate vizează consolidarea supravegherii epidemiologice, identificarea rapidă a cazurilor și focarelor, aplicarea regulilor de igienă și prevenirea transmiterii microorganismelor rezistente la tratamente.
Printre principalele direcții de acțiune se numără:
- Respectarea regulilor de igienă și dezinfecție, inclusiv igiena mâinilor, utilizarea echipamentului individual de protecție și sterilizarea corespunzătoare a instrumentarului și dispozitivelor medicale.
- Izolarea pacienților atunci când situația epidemiologică o impune, precum și aplicarea măsurilor suplimentare de precauție pentru limitarea transmiterii infecțiilor.
- Consolidarea supravegherii epidemiologice, prin colectarea și analiza datelor pentru identificarea tendințelor și depistarea precoce a focarelor.
- Prevenirea rezistenței la antimicrobiene, prin monitorizarea microorganismelor rezistente și utilizarea prudentă a antibioticelor.
- Îmbunătățirea capacității de diagnostic, prin consolidarea activității laboratoarelor și identificarea rapidă a agenților patogeni.
- Instruirea personalului medical și auxiliar, pentru aplicarea consecventă a procedurilor de prevenire și control ale infecțiilor.
În paralel, Ministerul Sănătății a anunțat, în iulie 2026, un proiect de ordin care propune reguli unitare privind organizarea, supravegherea și raportarea infecțiilor asociate asistenței medicale, precum și consolidarea structurilor specializate din spitale.
Raportarea digitală a infecțiilor, prevăzută pentru 2027
O altă măsură menționată în răspunsul INSP este dezvoltarea platformei informatice SEMISS, destinată digitalizării și standardizării proceselor de raportare și monitorizare a infecțiilor asociate asistenței medicale.
Potrivit instituției, operaționalizarea platformei este prevăzută începând cu anul 2027. Sistemul urmărește să îmbunătățească raportarea, centralizarea și analiza datelor epidemiologice și să sprijine fundamentarea măsurilor de sănătate publică.
Proiectul include și activități de formare profesională, cu o țintă de peste 5.000 de persoane instruite la nivel național, prin ghiduri, instrumente metodologice și sesiuni dedicate personalului medical și specialiștilor implicați în prevenirea infecțiilor.
INSP precizează că aceste demersuri urmăresc consolidarea capacității sistemului sanitar de a identifica și limita infecțiile, precum și îmbunătățirea calității raportărilor.
Creșterea numărului de cazuri raportate, focarele identificate în secțiile cu risc ridicat și tragediile care au implicat pacienți vulnerabili mențin prevenirea infecțiilor nosocomiale printre provocările importante ale sistemului sanitar.
Eficiența măsurilor depinde de identificarea rapidă a cazurilor, raportarea corectă și respectarea protocoalelor în fiecare unitate medicală.