Totuși, nu este deloc clar cum s-a ajuns ca o zi de spitalizare să fie tarifată cu peste 1.600 de lei în cazul spitalului Floreasca. Care este, deci, fundamentarea acestui tarif. La fel de adevărat, însă, este că plafonul maxim, acceptat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, este chiar mai mare: peste 1.800 de lei.
Medicul Oprița de la Spitalul Clinic de Urgență București a revenit cu explicații, după ce Newsweek România a prezentat decontul unui pacient tratat la Floreasca. În acel decont, suma pentru cazare se ridică la 9.990 de lei pentru șase zile de spitalizare (adică 1.665 de lei/zi), iar banii cheltuiți pentru tratament, medicamente și analize se ridică la puțin peste 600 de lei.
Citește și: Pacient la Floreasca: tratament de 600 de lei, cazare de 350 de euro/zi
Cu toate acestea, Bogdan Oprița a explicat că spitalul nu poate deconta de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate decât 2.590 de lei, suma prevăzută pentru un caz rezolvat, conform Hotărârii de Guvern 140/2018.
„În conformitate cu un ordin al ministrului Sănătății de pe vremea domnului Eugen Nicolăescu, noi suntem obligați ca tuturor pacienților care se externează să le atașăm un decont de cheltuieli, chiar dacă sunt asigurați sau neasigurați. Asta înseamnă că pacientul primește un decont, nu înseamnă că noi ne recuperăm banii de la Casa de Asigurări. Noi nu decontăm cheltuielile din decont, nouă, Casa de Asigurări, conform legii, ne validează cazul externat.
Noi am primit (de la CNAS - n.r.) tariful pe caz rezolvat, 2.590 de lei, deci aceia sunt banii pe care îi primim pe cazul validat și externat. La foaie, atașăm un decont de cheltuieli, pentru că ordinul ministrului a stabilit că acel decont trebuie să fie făcut. Iar noi, ca spital, și ca orice spital cu peste 400 de paturi – că asta este realitatea, spitalele se împart în sub 400 și peste 400 de paturi ca și finanțare – noi ne obținem finanțarea din tariful pe caz ponderat de la CNAS și din programele de sănătate. Decontul intervine pentru cazurile în care legea stabilește că făptuitorul plătește, adică dacă persoana respectivă este victima unui accident rutier, cel care a accidentat-o plătește și, în baza acestui lucru, noi înaintăm către instanță decontul.
Deci pentru cazul la care faceți referire, nu pot să fac comentarii asupra lui, dar nu decontăm decontul la casa de asigurări”, a declarat Bogdan Oprița.
Diferența de cost, de la Ministerul Sănătății
Medicul a mai explicat și că, având în vedere diferența între suma cheltuită de spital pentru un pacient și suma pe care o decontează Casa Națională de Sănătate, spitalul își acoperă diferența de cheltuieli din programele naționale de sănătate și din cazurile pentru care spitalul cheltuiește mai puțin decât suma standard pe care o primește de la CNAS.
„Decontul se dă pentru ca pacientul să știe cât s-a cheltuit cu el în perioada respectivă, leguitorul a stabilit prin plata cu DRG*-ul că noi compensăm, adică sunt bolnavi pentru care cheltuim mai puțin și primim 2.500 de lei și bolnavi pentru care cheltuim mai mult, dar tot 2.500 de lei primim și, practic, se face reglajul dintre aceste sume.
În plus, pentru că sunt anumite cazuri foarte grave, precum arșii, primim din programele naționale de sănătate bani pentru acești bolnavi.
Pe cheltuiala pe zi de spitalizare, în conformitate cu legislația, noi putem să trecem cheltuielile indirecte - acest sistem de DRG asta stabilește. Noi nu primim banii pentru cât cheltuim în mod real cu pacientul. Practic, spitalul trebuie să se gospodărească așa încât dintre aceste cazuri foarte grave și cazurile mai puțin grave să-și acopere cheltuiala”, a explicat medicul Oprița.
* DRG înseamnă tariful pe caz rezolvat, care se stabilește pe baza indicelui de complexitate a cazului și a tarifului pe caz ponderat, potrivit CNAS. Pentru Spitalul Clinic de Urgență București, tariful pe caz rezolvat este 2.590 de lei.
Nicolăescu: CNAS a obiectat întotdeauna că nu are bani să deconteze tot
Fostul ministru al Sănătății Eugen Nicolăescu, autorul Ordinului 1100/2005, prin care orice spital este obligat să dea un decont de cheltuieli pacientului, a explicat, pentru Newsweek România, că motivul pentru care spitalul nu primește suma de pe decont pentru un pacient este că „CNAS a obiectat întodeauna că nu are bani să deconteze tot”.
Fostul ministru a explicat că motivele pentru care a introdus obligativitatea spitalelor de a da deconturi pacienților au fost: „în primul rând, transparența cheltuielilor - oamenii să știe exact despre ce este vorba”, „în al doilea rând, era modalitatea prin care îi obligai pe cei din spitale să urmărească cheltuielile pentru fiecare pacient în parte și nu la grămadă, așa cum din păcate se întâmpla, și, în al treilea rând, era o creștere a responsabilității spitalului față de pacient”.
Newsweek România: Dacă spitalul cheltuie o sumă pentru tratamentul unui pacient, de ce apoi i se decontează doar suma pe cazul rezolvat?
Eugen Nicolăescu: Decontarea pe caz rezolvat se face conform unei norme, iar decontarea care se face către pacient se face strict cu ce i s-a dat pacientului. Dacă în normă – ipotetic – scrie că pacientului trebuie să i se pună două tampoane de vată, să i se dea și șapte pastile, dar intră în modalitatea de caz decontat – DRG- atunci când i se dă decontul pacientului, dacă nu a avut pastile, nu i se trec în decont, deci lucrurile sunt diferite, una este decontarea, alta este ce se consumă cu pacientul. Pentru că realitatea diferă față de teorie.
Știți că în continuare sunt în continuare cazuri în care pacienții vin de acasă cu medicamente, cu materiale sanitare, ele în schimb sunt cuprinse, teoretic, în tariful pe caz decontat. Dar, practic, ele nu se realizează, pentru că, de cele mai multe ori, tarifele nu sunt acoperitoare pentru cheltuielile efectiv făcute.Tarifele sunt mult mai mici, pentru că întotdeauna Casa a obiectat că nu are bani suficienți să deconteze tot.
Newsweek România: Deci spitalul rămâne cu o gaură pe care trebuie să o acopere.
Eugen Nicolăescu: Da, și atunci o acoperă cu ce vine pacientul de acasă.
