Datele INSP indică o rată a alăptării exclusive de 12,6% în România, care este printre cele mai mici din Europa, unde, rata medie este de 25%, iar la nivel mondial creşte până la 41%. Statisticile arată că, la nivel naţional, cele mai multe femei care aleg să alăpteze sunt în regiunile Dobrogea şi Moldova, iar în mediul urban procentul mamelor care alăptează pe termen lung este considerabil mai mare decât în mediul rural.
Citește și: Premierul Ciucă: „200.000 de lei fonduri nerambursabile pentru înfiinţarea unui proiect de business”
„Potrivit celor mai recente statistici furnizate de INSP, în România, rata alăptării exclusive - de 12,6% - este printre cele mai mici din Europa, iar datele analizate în dinamică indică o scădere a ratei alăptării exclusive în ultimii ani. În acest timp, în Europa, rata medie este de 25%, iar la nivel mondial creşte până la 41%. Potrivit aceleaşi surse, variaţiile sunt importante în diferite zone ale ţării, astfel că cea mai mare prevalenţă a alăptării exclusive (16,1%), se întâlneşte în macroregiunea 2 (Moldova - Dobrogea), iar cele mai mici, în jurul a 10%, se întâlnesc în macroregiunile 3 şi 4 (Muntenia - Bucureşti, şi Banat - Oltenia). Totodată, analiza subliniază faptul că prevalenţa alăptării exclusive, în mediul urban, este aproape de două ori mai mare decât în mediul rural - 15,4 faţă de 9,8%”, se arată într-un comunicat dat publicităţii, cu ocazia Săptămânii Mondiale a Alimentaţiei la Sân, marcată anual în prima parte a lunii august.
Citește și: 7.765 de noi cazuri COVID dintre care 1.436 doar în București. Au fost raportate și 26 de decese
Medicul George Diaconu, medic specialist obstetrică-ginecologie, consideră că una dintre cauzele ratei scăzute de alăptare în România o reprezintă lipsa informării.
”Din practica medicală, putem identifica unii factori drept responsabili pentru rata scăzută de alăptare, cum ar fi lipsa de informare asupra beneficiilor laptelui matern asupra copilului, dar şi asupra mamei şi numărul insuficient de consilieri zonali în alăptare. De cele mai multe ori, pacientele se tem de «furia laptelui», care reprezintă o frecventă complicaţie asupra sânului matern în primele săptămâni din cauza înfundării canalelor de lactaţie sau a lipsei de golire suficientă a sânului post alăptare a copilului. Un consilier în alăptare cât mai aproape de domiciliul pacientei o poate ajuta şi sprijini în această problemă crescând astfel rata de alăptare şi sprijinind tânără mamă în procesul de îngrijire a sânului şi prevenirea complicaţiilor”, afirmă George Diaconu.
Medicul precizează că femeile care au implanturi mamare sunt de asemenea reticente în privinţa alăptării, pentru că se tem că sânii se pot lăsa.
”Este adevărat că acest fenomen poate apărea, mai ales în cazul în care alăptarea durează şi mai mult de doi ani. În acelaşi timp, însă, nu putem să nu remarcăm faptul că, de cele mai multe ori, sânul se lasă după sarcină chiar şi în lipsa hrănirii la sân a bebeluşului. Acest lucru este cauzat de modificările hormonale din sarcină sau de fluctuaţiile de greutate, alăptarea este doar unul dintre posibilii factori, care însă aduce cu el beneficii majore!”, mai explică specialistul în obstetrică-ginecologie.
Estimările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii prevăd că o creştere a ratei de alăptare ar putea evita anual 20.000 de decese provocate de cancerul de sân.
„Acest lucru ar putea contribui cu atât mai mult cu cât, în România, cancerul de sân reprezintă principala cauză de mortalitate la femei, această afecţiune reprezentând 16% din totalul deceselor cauzate de cancer”, se mai arată în comunicat.
Studiile efectuate în ultimele decenii au demonstrat faptul că alăptarea reduce riscul de cancer la sân, cancer ovarian, diabet de tip 2 şi afecţiuni vasculare, potrivit News.ro.
