Din cauza pandemiei, speranța de viață la naștere a scăzut cu mai mult de un an, afirmă un demograf

DE Miruna Moldoveanu | Actualizat: 21.02.2021 - 10:45
Speranța de viață la naștere a scăzut cu mai mult de un an din cauza pandemiei/FOTO: unsplash.com

Profesorul Vasile Ghețău, reputat demograf român, susține că speranța de viață la naștere a scăzut cu mai mult de un an, întrebat dacă mortalitatea ridicată nu a afectat și calculele privind speranța de viață la naștere, scrie HotNews.

SHARE

De aceeași părere este și profesorul Dumitru Sandu, celălalt cunoscut demograf pe care îl avem. ”Este de așteptat ca speranța de viață la naștere- indicator de agregare a ratelor specifice de mortalitate pe vârste- din 2020, comparativ cu 2019, să înregistreze un declin mai accentuat în urban comparativ cu mediul rural”, susține Sandu.

”Încep sa apară efecte demografice ale pandemiei. În decembrie 2020 s-au înregistrat, conform Institutului Național de Statistică (INS), 36.116 decese, cu 13.504 mai multe decese decât în decembrie 2019”, spune profesorul Sandu.

Accidental sau efect de structuri pe vârste diferite în cei doi ani?, se întreabă domnia sa. ”Cum structurile pe vârste ale populației nu se schimbă brusc, de la un an la altul, este foarte probabil că avem un semnal demografic al efectelor pandemiei COVID-19 și la nivelul României. Începând din iulie 2020 se pare că efectul pandemiei a devenit evident. În iulie 2020 s-au înregistrat cu aproximativ 2000 decese mai mult decât în 2019. În lunile următoare, în 2020, sporul de decese lunare comparativ cu aceleași luni din 2019 a fost de 3230 (în august), 2939 (septembrie), 6337 (octombrie) și 14.163 (noiembrie)”, mai explică prof. Sandu pentru HotNews.ro.

Variații de acest gen, de o asemenea amplitudine, nu apar din senin, consideră Sandu. Efectul șocului pandemic este evident. Orice alte explicații alternative – „doar o gripă”, „măsurări inexacte”, „conspirație la nivel global” etc. nu rezistă în raport cu o astfel de evidență empirică simplă”, mai spune Dumitru Sandu.

Efectul specific al factorului COVID-19 asupra sporului de decese lunare se poate constata, și mai clar, prin comparația pe medii rezidențiale.

În decembrie 2020, pentru mediul urban, sporul de decese față decembrie 2019 a fost de 65.3%. Pentru aceeași comparație, dar pe mediul rural, sporul de decese a fost mai mic, de 54.5%. Sistematic, pentru toate lunile din a doua jumătate a anului, sporul de decese a fost mai mare în urban decât în rural. Situația este, conform așteptărilor , cu spor de mortalitate mai mare în localitățile urbane cu mai mare densitate de locuitori, comparativ cu cele rurale, cu densitate mai mică a populației.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.