Cifrele ar putea crește dramatic după ce statul a permis unor funcționari fără cunoștințe medicale să impute medicilor prețul tratamentelor chimioterapice.
Medicii oncologi preferă, în aceste condiții, să prescrie cu 30% mai puține scheme de tratament scumpe pentru chimioterapie. Diferența între o schemă de tratament ieftină și una scumpă poate varia între câteva sute de lei și câteva zeci de mii de lei.
Spre exemplu, o schemă de tratament scumpă pentru cancerul de prostată este de 15.000 lei pe lună, pentru cancerul renal 19.700 lei pe lună, iar pentru plămâni (imunoterapie) 13.000 lei pe lună.
Puși în fața posibilității de a li se imputa aceste tratamente scumpe, medicii preferă, adesea, să aleagă scheme mult mai ieftine, în valoare de câteva sute de lei, ne-a explicat, sub anonimat, un medic onconolog. Acest lucru restrânge șansele pacientului la viață.
Eșecul unei intenții bune
Cum s-a ajuns aici? În urmă cu un an și două luni, Guvernul anunța eliminarea comisiilor de experţi de la nivelul caselor de asigurări de sănătate judeţene şi de la nivelul casei naționale, motivând că demersul va duce la creşterea accesului pacientului la medicamente încă din momentul diagnosticării.
„La început, am salutat retragerea comisiilor de experți de la CNAS pentru că, astfel, pacienții cu boli cronice scăpau de birocrație și câștigau timp. Apoi, ne-am dat seama că prin această măsură s-a eliminat un filtru important și responsabilitatea prescrierii tratamentelor a căzut exclusiv în responsabilitatea medicului“, a explicat pentru Newsweek România Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (ABC). Aceste comisii puteau fi considerate un soi de „second opinion“, întrucât cancerul este o boală complexă, strategiile terapeutice se schimbă la perioade scurte de timp, pe măsură ce se publică rezultate ale diverselor studii clinice, iar pe piață apar tot mai multe medicamente noi.
Un tratament extrem de costisitor
Numai că pentru a înțelege speța e nevoie de puțină rigoare medicală. Până la 1 martie 2017, un bolnav de cancer se prezenta la medicul oncolog care, în urma unor investigații medicale amănunțite, prescria o schemă de tratament. În cazul în care schema conținea un medicament scump, comisia de medici din cadrul CNAS se pronunța și aproba sau nu medicamentul respectiv.
Dacă era aprobat, tratamentul începea. „Prin eliminarea comisiilor de experți, schemele de tratament sunt acum responsabilitatea exclusivă a medicilor oncologi. Problema este că aceste scheme sunt prescrise după protocoale medicale ale Ministerului Sănătății, extrem de generale și uneori contradictorii“, au declarat medicii consultați de Newsweek România.
Două criterii contradictorii
Teama doctorilor este amplificată de faptul că alegerea tratamentului pentru chimioterapie este controlată de experți ai Curții de Conturi, care nu au competențe medicale. „Unii medici au scăzut valoarea medicamentelor anticanceroase prescrise și cu 80%, dar o medie cred că este undeva la 30%. Asta pentru că protocoalele impuse de Ministerul Sănătății, după care trebuie prescrisă medicația pentru chimioterapie, sunt destul de vagi și pot fi interpretabile. Medicilor le este teamă că schema de tratament, în valoare de mii și zeci de mii de euro, le poate fi imputată“, ne-a precizat un medic oncolog.
De exemplu, în procesul de includere în tratamentul de imunoterapie a cancerului pulmonar se prevăd două criterii contradictorii. Un criteriu spune că un pacient poate fi inclus în tratamentul de imunoterapie după regimurile standard de chimioterapie, fără să se precizeze după câte linii de tratament. Celălalt criteriu stipulează că se poate da tratament de imunoterapie după prima linie de tratament.
În tratarea cancerului de prostată, contradicția rezidă din faptul că în criteriile de includere se cere ca boala să fie fără metastaze viscerale.
Pentru ca, puține rânduri mai jos, să se lase posibilitatea efectuării unor analize și pentru bolnavii de cancer care au determinări secundare, adică metastaze, ne-au explicat medicii oncologi.
Acestea sunt doar două din multe exemple din protocoalele Ministerului Sănătății care lasă la latitudinea și pe răspunderea doctorului prescrierea unei scheme de tratament. Comisiile CNAS – azi desființate – funcționau ca o plasă de siguranță pentru medicii oncologi. Era aproape imposibil ca experții Curții de Conturi, fără cunoștințe medicale, să conteste prescripția unui tratament validat de o comisie medicală formată din patru specialiști.
Dreptul pacientul la îngrijire, restrâns
Cifra de 30% este confirmată și de Cezar Irimia, președintele ABC, care ne-a precizat că, pe bună dreptate, medicii s-au gândit că, decât să li se impute un tratament de mii de euro, să li se ia casa, mai bine prescriu tratamente mai ieftine.
„Medicii prescriu medicamentele în baza protocoalelor terapeutice aprobate. Poate fi amânată aprobarea deciziei medicului pentru intrarea pacientului pe o anumită terapie până sunt îndeplinite toate cerințele din protocoale, datorită temerilor medicului că interpretarea protoculului ad-literam de către funcționarii Curții de Conturi va duce la invalidarea și imputarea ulterioară de către Casa de Asigurări de Sănătate a tratamentului respectiv medicului prescriptor. Din cauza acestor lucruri, unii pacienți pot aștepta mult intrarea pe o terapie, deoarece sunt multe investigații ce necesită programări lungi sau liste de așteptare (de ex. CT, IRM, PET-CT, Teste de laborator, Teste genetice etc.), astfel prejudiciindu-se șansa la un tratament într-un moment oportun al evoluției bolii pentru pacienții respectivi.
Aceste controale/auditări ale Curții de Conturi sunt efectuate de către funcționari fără cunoștinte medicale (auditorii externi ai curții de conturi nu sunt medici). Aceștia respectă ad-literam protocolul și procedurile medicale descrise fără a avea cunoștintele necesare evaluării medicale a deciziei luate de un medic cu privire la inițierea unui anumit tratament pentru pacientul respectiv. În acest fel se restrânge dreptul medical la decizia cu privire la buna îngrijire a pacientului“, a declarat Cezar Irimia.
Medici controlați de funcționari
Un număr de 115.000 bolnavi de cancer se află, astăzi, în tratament. Alți 750.000 sunt diagnosticați cu cancer, o boală generată prin multiplicarea necontrolată a unei singure celule.
În pofida acestui mecanism extrem de simplu de proliferare, o diviziune celulară fără limite, medicina nu i-a găsit un leac generic. A purtat, însă, victorii importante în lupta cu unele maladii precum cancerul de sân, colon, cancerul renal, cancerul pulmonar.
Poate și pentru că în cazul cancerului nu vorbim de o boală, ci de multe boli. Dar asta e o altă poveste care ține de istoria medicinei.
Ultimul raport anual al Curții este din 2016, dar nu ne este de niciun folos, deoarece scoaterea comisiilor CNAS s-a produs anul trecut. După o binevenită precizare potrivit căreia „instituția noastră nu impută medicilor sume de bani în urma unor tratamente eronate, ci consemnează în actele de control aspecte contrare prevederilor legale, stabilirea prejudiciului efectiv și recuperarea în integralitate a acestuia fiind sarcina instituției (a CNAS – n.r.)“, Curtea admite că este singurul organism de control în ceea ce privește schemele de tratament prescrise de medicii oncologi: „În situațiile în care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entității publice această stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligație a conducerii entității auditate“.
Au acești auditori competențe medicale? Curtea ne-a precizat că prin noțiunea de auditori publici externi se întelege „persoana angajată în cadrul Curții de Conturi care desfășoară activități specifice de audit extern în sectorul public“. E o denumire mai pompoasă dată funcționarilor Curții de Conturi. Astfel, răspunsul la întrebarea de mai sus este negativ.
Expertiza este în altă parte
Într-un răspuns pe care ni l-a furnizat la câteva luni după intrarea în vigoare a deciziei de eliminare a Comisiilor de experți, Casa Națională de Asigurări de Sănătăte (CNAS) ne-a precizat că această decizie a fost asumată pentru punerea în aplicare a Programului de guvernare. Decizia a vizat doar debirocratizarea actului medical.
„Nu putem exprima un punct de vedere referitor la costurile Ministerului Sănătăţii pentru menţinerea comisiilor consultative de specialitate, deoarece acest aspect nu intră în domeniul de competenţă al instituţiei noastre. La acuzațiile mediciilor și ale reprezentanților bolnavilor cronici potrivit cărora există «criterii vagi de prescriere a tratamentelor anticanceroase»“, CNAS a precizat că „Ministerul Sănătăţii furnizează expertiza necesară din punct de vedere ştiinţific potrivit domeniului de specialitate“.
____________________
Credit foto: Inquam Photos/Shutterstock
