Cum ajung românii nefumători să aibă cancer pulmonar? Zonele și clădirile cele mai expuse

Un procent surprinzător de 15-10% din cancerele pulmonare nou diagnosticate apar la persoanele care nu au fumat niciodată, arată rapoartele specialiștilor. Mulți dintre pacienți au vârste între 40 și 50 de ani.

Experții spun că acest fenomen este probabil legat de expunerile mari şi pe termen lung la gazul radon.

Cum ajung românii nefumători să aibă cancer pulmonar. Zonele cu cea mai mare expunere

Radonul, acest gaz incolor şi inodor este emis prin descompunerea materialelor radioactive care se găsesc în mod natural în solul din întreaga lume. Poate intra în case prin crăpăturile din podele, pereţi şi fundaţie. 

Când se acumulează în interior, radonul poate deveni o problemă de sănătate serioasă. Poate să persiste şi să se acumuleze în casele şi în plămânii oamenilor în mod silenţios, în absenţa unui test de depistare a acestuia.

Inhalarea acestuia poate creşte riscul de cancer pulmonar. 

În multe ţări, inclusiv în Europa şi în România există ghiduri şi reglementări pentru măsurarea şi controlul nivelurilor de radon în clădiri, cu scopul de a proteja sănătatea publică.

Citește și: De ce nu trebuie să fumezi în mașină? Concentrația de substanțe cancerigene e uriașă pentru copii

Potrivit evaluării europene, România se situează printre primele poziţii în Europa cu privire la valoarea medie raportată pentru concentraţiile de radon măsurate în aerul interior (Cinelli et al., 2019), din perspectiva riscului de radon în clădiri.

Prin Directiva 59 Euratom a Comisiei Europene din 2013, România, împreună cu toate statele membre ale Uniunii Europene, are obligaţia de a monitoriza şi de a raporta nivelurile de radioactivitate, şi implicit de a lua o serie de măsuri de protecţie împotriva expunerii la radonul din interiorul locuinţelor şi al locurilor de muncă, prin Metodologia pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă, din 27 iulie 2023.

Universitatea Babeş-Bolyai (UBB), cu rezultate ştiinţifice solide în domeniu, bazate pe o experienţă de peste 30 de ani de cercetare şi recunoscute de către CNCAN (Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare), face măsurători ale radonului.

Cercetătorii UBB au tras un semnal de alarmă asupra riscului crescut în România

Echipa de la UBB cercetează efectele radonului de mai bine de 20 de ani şi spune că a ridicat numeroase semnale de alarmă, mai ales în ultimii ani, legate de nivelul crescut de radon din clădirile publice cum sunt grădiniţele şi şcolile.

Potrivit specialiştilor clujeni, valori crescute de radon, gaz radioactiv care produce cancer pulmonar şi leucemie, apar în mai multe judeţe din ţară. Harta realizată la UBB a fost încărcată şi pe Atlasul European de Radon.

În România, 16 judeţe înregistrau niveluri de concentraţie ale radonului care depăşeau pragul admis. Aceste judeţe sunt: Alba, Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sibiu, Sălaj, Satu Mare şi Timiş.

Media aritmetică a concentraţiei de radon în aceste zone este de aproape 3 ori mai mare decât media naţională.

Transilvania este regiunea cea mai expusă la creşteri ale nivelului de radon din aer, dar şi marile centre urbane, cum ar fi: Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Constanţa, sunt considerate zone cu un risc ridicat.

Nivelul de radon recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru diminuarea potenţialelor efecte dăunătoare este de 100 Bq/ m3 (Bequerel este o unitate de măsură a radioactivităţii), în timp ce nivelul mediu de referinţă stabilit la nivel naţional este de 300 Bq/m3.

Citește și: Fumatul interzis în locurile publice, chiar și terasele în aer liber. Inclusiv țigările electronice

Potrivit Agenţiei Internaţionale de Studiu al Cancerului fiecare 100 de Bq/ m3 în plus, creşte riscul de cancer pulmonar cu 16%.

Aerul exterior are în general niveluri de cca. 0,4 Bq/m³, în timp ce nivelul mediu de radon din interiorul caselor este estimat la cca. 1,3 Bq/m³. Se recomandă ca nivelurile de radon din interior să nu fie mai mari decât cele din aerul de afară.

Media europeană este de 98 Bq(Becquerel)/m³; la nivelul solului, media din România, din judeţele menţionate, dar şi din zonele cu exploatări miniere ar fi de 176 Bq /m³, iar în 11% dintre localităţile unde s-au făcut teste la nivelul solului nivelul ar fi peste 300 Bq/m³ ceea ce plasează ţara noastră la un nivel de risc ridicat şi foarte ridicat.

Asociaţia Europeană a Radonului (ERA), creată cu scopul de a servi interesele comunităţii europene a radonului şi de a contribui la reducerea poverii pe care o reprezintă expunerea la radon pentru sănătate în Europa, organizează la Viena, între 14 şi 19 aprilie, conferinţa Uniunii Europene de Geoştiinţe (EGU 2024), cu tema: Radioactivitatea în mediu: oportunităţi pentru geoştiinţe şi implicaţii pentru sănătatea umană.

Într-un studiu publicat în 2009, cercetătorii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) au arătat că radonul este cauza principală pentru 15% dintre cazurile de cancer pulmonar din lume.

Agenţia Internaţională pentru Studiul Cancerului (IARC) clasifică radonul ca fiind principalul agent de mediu cancerigen pentru populaţie.

La rândul său, Organizaţia Mondială a Sănătăţii numeşte radonul ca fiind principala cauză de cancer pulmonar în rândul nefumătorilor, respectiv a 2-a cauză de risc pentru fumatori, şi estimează că provoacă între 3% şi 14% din toate cancerele pulmonare dintr-o ţară, în funcţie de nivelul mediu naţional de radon şi de prevalenţa fumatului. Ca atare, combinaţia dintre expunerea la radon şi fumat este extrem de toxică pentru plămâni, scrie News.ro.