Ce este burnout-ul? Psihiatru: Fatigabilitate, senzaţie de nepuţinţă, iritabilitate

Ioana Silion, medic primar psihiatru, a explicat pentru News.ro că tot mai multe persoane tinere ajung la cabinet cu simptome de burnout.

Oamenii îşi neglijează viaţa personală şi socială pentru că sunt acaparaţi foarte mult de muncă. Ajung în stare de epuizare fizică, nu mai fac faţă solicitărilor de la serviciu, îşi schimbă comportamentul, devin irascibili şi nu se mai pot odihni noaptea, spune medicul.

Schimbarea locului de muncă şi a stilului de viaţă nu este uşor de făcut.

Dr. Silion consideră că angajatorii ar trebui să se preocupe de modul în care angajaţii primesc sarcini: „În funcţie de tipologia fiecărui om în parte, onboarding-ul se poate face astfel încât fiecare să primească de lucru atât cât poate face cel mai bine”, afirmă medicul.

Citește și: De ce ar fi murit doctorita Ștefania Szabo de la Buzău? Medic: „Am văzut-o sleită de puteri”

Ce este burnout-ul? Psihiatru: Fatigabilitate, senzaţie de nepuţinţă, iritabilitate

„Odată cu venirea companiilor multinaţionale în România, sigur am importat bunăstarea din afară, din Vest, dar şi problemele aferente acesteia.

Sunt tot mai mulţi tineri care se prezintă la cabinet pentru simptomatologie complet nespecifică, nu-şi dau seama ce se întâmplă cu ei, sunt dezorientaţi, observă o modificare a comportamentului lor pentru că fac comparaţie cum erau înainte şi cum sunt acum. 

Oamenii nu-şi dau seama când ajung să aibă nevoie de ajutor de specialitate, tocmai pentru că sunt angrenaţi în activitatea profesională atât de mult încât îşi neglijează viaţa personală, viaţa socială. Se instalează lent, insidios, în timp, în luni de zile, chiar ani, unii care sunt mai toleranţi şi care duc, au o rezilienţă mai bună.

Apare modificarea comportamentului, acesta este punctul în care într-adevăr oamenii au nevoie de ajutor de specialitate, când spun ”modificare a comportamentului”, mă refer la stare de fatigabilitate, senzaţia de nepuţinţă, de presiune, tot timpul rămâne în urmă cu activităţile, nu mai are timp de nimic, are senzaţia că timpul nu-i ajunge, deşi productivitatea scade, este iritabil, devine irascibil, reactiv, intră în conflict, se ceartă cu colegii, cu şefii, cu rudele acasă, nu se mai dedică activităţilor casnice”, a explicat medicul. 

Citește și: 4.000.000 români își vor putea lua concediu medical. Boala perfidă despre care nu știu că o au

Alcoolul, cafeaua, băuturile energizante, un cerc vicios

Tulburările de somn sunt prezente în burnout. Pentru a se putea odihni noaptea şi a funcţiona în timpul zilei, oamenii apelează la mai multe substanţe, printre care alcool, cafea, băuturi energizante.

„Este un cerc vicios în care, odată intrat, este greu să îţi dai seama că ai nevoie de ajutor”, afirmă Dr. Silion. 

„Una dintre consecinţele epuizării este insomnia sau hipersomnia. Atunci când un om nu poate dormi, atunci începe să-şi pună întrebări şi să caute soluţii pentru a putea funcţiona mai uşor.

Cei mai mulţi recurg la substanţele pe care le au la îndemână, alcool, pentru a se seda şi a putea adormi, recurg la cafea în cantitate mare, la ţigări multe, duciuri, băuturi energizante pentru a se stimula şi a putea funcţiona în timpul zilei. 

Recurg la sedative pentru a putea adormi. Este un cerc vicios în care, odată intrat, este greu să îţi dai seama că ai nevoie de ajutor. Cea mai importantă este prevenţia. E uşor să spunem pentru că nicio companie nu poate să recunoască şi nici nu au cum, locurile de muncă sunt suprasolicitante şi „asta e , nu avem ce face, lumea are nevoie de bani şi munceşte”. 

Schimbarea stilului de viaţă este o altă metaforă despre care se vorbeşte. Nu se poate întotdeauna să-ţi schimbi stilul de viaţă, schimbi locul de muncă, dar peste tot apar lucruri care pot să ducă la epuizare, e în funcţie de tipologia fiecărui om în parte”, a precizat medicul. 

Sarcini trasate pe tipologia fiecărui om în parte

„Ar trebui făcut un proces de onboarding ( n.red - proces prin care angajatorul se asigură că noul angajat înţelege rolul pe care îl ocupă în firmă şi politica acesteia) mult mai elaborat şi centrat pe tipologia fiecărui om în parte.

Pentru că sunt oameni care sunt independenţi şi lucrează singuri şi pot să-şi desfăşoare activitatea independent, care pot lucra de acasă, de exemplu şi sunt alte persoane ezitante, dependente, anxioase, care au nevoie să aibă tot timpul pe cineva în spatele lor care să-i ajute să le confirme că e bine ce au făcut, să nu aibă mai multe taskuri deodată pentru că nu se descurcă, nu se pot concentra la mai multe activităţi deodată. În funcţie de tipologia fiecărui om în parte, onboarding-ul se poate face astfel încât fiecare să primească de lucru atât cât poate face cel mai bine”, a spus medicul. 

Burnoutul, de la simptome la tratament

Cum ajung să se simtă cei care au această suferinţă: groază că trebuie să meargă la servciu.

„Ar trebui sănătatea mintală să fie conştientizată mult mai bine şi să lăsăm tabuu-rile la o parte, astfel încât oamenii să aibă curaj să spună când au nevoie de ajutor”, a atras atenţia medicul. 

„Se tratează simptomatic. Burnoutul este un sindrom, se referă strict la o deteriorare a afectivităţii, din cauza condiţiilor de muncă, a epuizării emoţionale.

Simptomatic se tratează, nu avem alte resurse de a trata, se tratează insomnia sau anxietatea pentru că ajung oamenii să aibă o groază că trebuie să meargă la serviciu, să le fie groază că trebuie să intre în şedinţe, că trebuie să se apuce de treabă şi pur şi simplu e o stare de paralizie, se mobilizează cu dificultate şi sigur că apar consecinţe din cauza productivităţii scăzute. 

Se tratează tulburările afective, se retrag social, nu mai pot să interacţioneze, îşi caută orice scuze să nu se ducă la serviciu, îşi iau concedii medicale sau unii îşi dau demisia şi renunţă fără să aibă un alt loc de muncă. Se tratează cu antidepresive, cu anxiolitice, cu tratament specific la pacienţii care au insomnii şi tulburări de comportament din cauza privării de somn.

Ar trebui sănătatea mintală să fie conştientizată mult mai bine şi să lăsăm tabuu-rile la o parte, astfel încât oamenii să aibă curaj să spună când au nevoie de ajutor de specialitate, când sunt obosiţi, să nu mai fie repeziţi, să nu fie priviţi ca nişte persoane incapabile, care nu sunt în stare, nu le duce mintea, nu sunt destul de puternice. 

Oamenii trebuie să aibă un loc, un specialist căruia să-i spună ce li se întâmplă, ce simt, fără să suporte consecinţe la locul de muncă. 

Pentru că de regulă aşa se întâmplă, cei care nu fac faţă sunt daţi la o parte. Şi de aici vine această dorinţă de a performa din ce în ce mai bine, de a face multe lucruri, de a se implica în multe proiecte pentru a demonstra că este bun.

Cine are acces, recurge la substanţe care să-i ajute să funcţioneze non stop, ceea ce este imposibil: sedative pentru a putea dormi, şi/sau substanţe stimulante, excitante care să-i ajute în timpul zilei să funcţioneze.

Apare această alternanţă de substanţe, seara sedative, dimineaţa stimulante tocmai pentru a putea funcţiona şi să menţină competitivitatea crescută care se regăseşte în ziua de astăzi la locul de muncă”, a declarat pentru News.ro Dr. Ioana Silion, medic primar psihiatru.